Încă o dată se numără printre protagoniștii Forumului Ambrosetti din Cernobbio Mario Draghi. Președintele BCE nu a participat la întâlnirea de la Villa D'Este, dar tocmai aici, pe Lacul Como, s-au înregistrat primele reacții în rândul politicienilor și managerilor la mișcările sale de politică monetară lansate ieri la Frankfurt. Decizia surpriză și nu unanimă a consiliului BCE de a reduce ratele la noul minim istoric de 0,05% și de a cumpăra ABS a declanșat dezbaterea între economiști, politicieni și manageri, în timp ce întrebarea privind lansarea rămâne în prim-plan sau mai puțin decât faimosul Quantitative easing, adică achiziționarea de datorie publică de către BCE, în același mod ca și banca centrală a SUA. În favoarea programului de cumpărare de obligațiuni guvernamentale este de exemplu Lorenzo Bini Smaghi, fost membru al consiliului de administrație al BCE și acum președinte al companiei Snam: „Cum creați lichiditate? Cumperi active și injectezi lichiditate în sistem – a spus el de la Cernobbio – Statele Unite, Japonia și alte țări au urmat această cale. BCE este singura care nu a făcut acest lucru, din motive întemeiate în trecut. Acum că inflația este aproape de zero, de ce așteptăm?”
Deocamdată, nu toată lumea se așteaptă la asta. CEO-ul Unicredit Federico Ghizzoni intervenția Eurotower „este un pas important înainte, un mare mesaj către piețe” care pariază și pe relaxare cantitativă până la sfârșitul anului, dar „Draghi a spus că relaxarea cantitativă va fi luată în considerare doar dacă va fi necesar și numai dacă se vor face reforme de către guverne. Deci acum mingea trece la guverne”. Sunt cei care pariază oricum (și printre aceștia și economistul Nouriel Roubini) acea până la sfârșitul anului, BCE va da în sfârșit undă verde Qe. Printre invitații atelierului se numără o mare prezență germană, unde dezbaterea asupra politicii Băncii Centrale a fost mereu spinoasă. „Este singura direcție posibilă – a explicat pentru Firstonline Michael Burda, profesor de economie la Universitatea Humbold din Berlin – Toate aceste inițiative sunt făcute pentru cursul de schimb, chiar dacă Draghi nu o poate spune pentru că nu este în mandatul său. Dar dacă euro scade spre 1,10-1,20, acesta este un lucru bun pe două fronturi: pe de o parte, slăbirea monedei euro favorizează exporturile, mărfurile europene devenind mai ieftine pentru americani, pe de altă parte favorizează și creșterea prețurilor de import care, la rândul său, determină creșterea ratei inflației. Și puțină inflație este bună. Deci efectul este de două ori pozitiv”. Ulrich Grillo, mai sceptic, președintele industriașilor germani care, pentru a relua creșterea, indică necesitatea altor inițiative la nivel european în materie de competitivitate, subliniind impactul mic pe care inițiativele luate ieri îl vor avea asupra investițiilor. „Cred că impactul pachetului de măsuri al lui Draghi este limitat – a spus Grillo pentru Firstonline – tarifele erau deja scăzute și nu cred că va avea un impact semnificativ asupra investițiilor, mai ales în Germania unde nu există nicio problemă de acces la credit. . Ceea ce au nevoie companiile este încredere, în timp ce riscurile geopolitice s-au adăugat.”
Între Germania și Italia perspectiva este pe bună dreptate diferită. Companiile germane nu au avut niciodată dificultăți în accesarea creditelor precum cele spaniole și italiene. „Momentul este foarte pozitiv, fondurile sunt puse la dispoziție la un cost practic zero și asta înseamnă facilitarea investițiilor”, a comentat Gian Maria Gros-Pietro, președintele consiliului de administrație Intesa Sp din Cernobbio, referitor la măsurile BCE. „Trebuie subliniat – a continuat el – că BCE împrumută bani, nu îi dă, și de aceea evaluarea calității antreprenorului și a creditului rămâne fundamentală”.
În orice caz, oportunitatea care vine de la ratele dobânzilor trebuie să conducă la o reflecție serioasă la nivel european asupra politicilor investiționale. „Am ajuns acum la limita politicii monetare în general – a spus fostul ministru al Muncii, economistul Enrico Giovannini – este timpul să ne concentrăm pe investiții în întreaga Uniune Europeană, trebuie așadar să regândim o politică fiscală la nivel european mult mai orientată spre investiții, spre construirea de infrastructuri comune, adică ceea ce face creșterea pe termen mediu. Este adevărat că încă predomină neîncrederea, după cum se vede din indicatorii atât ai afacerilor, cât și ai gospodăriilor în care s-a înregistrat o deteriorare și în alte țări. Aceasta este problema cheie, dar băncile trebuie să-și crească profitabilitatea și aceasta crește dacă se fac investiții care produc rezultate pe termen mediu”. Pentru Francesco Caio, CEO al Poste, „ingredientul care lipsește este acela al unei bune planificări din partea companiilor”.
Angelo Tantazzi, președintele Prometeia, a remarcat că deciziile luate ieri de BCE „sunt importante pentru investiții”, dar a reamintit și că și mai puțină birocrație ajută economia și a subliniat importanța unei politici fiscale concepute la nivel european.. „Politica monetară a mers mult până în prezent – a spus el – dar și politica fiscală trebuie să facă parte din soluție. Politica fiscală, însă, nu se rezolvă în țara unică, ci în întreaga zonă euro deoarece acțiunea BCE privește întreaga zonă a monedei unice și, de asemenea, „politica fiscală trebuie să implice” aceeași zonă.
Pentru economistul de la Harvard Kenneth Rogoff, reducerea ratei decisă de BCE este legată de teama unei noi crize: „Cred că acesta este elementul central care a împins și va împinge băncile centrale să mențină costul banilor scăzut. Dacă ar putea, BCE ar conduce ratele dobânzilor negative. Draghi folosește toate instrumentele pe care le are și cred că a luat decizia corectă.” Economistul, pentru care situația economică este încă foarte grea și principala problemă rămâne problema datoriei publice, crede că Draghi a mers cât a putut și că ideea nu este ceea ce face acum, ci semnalul că este. trimite mai departe ce va face. De la Cernobbio, Rogoff a amintit că cea mai mare bătălie a lui Draghi este stabilizarea sectorului bancar din zona euro, după ce a petrecut luni de zile auditând peste 130 de instituții financiare cu importanță sistemică: „Testele de stres sunt mai importante decât Qe”.
