Viitorul piețelor bursiere europene se joacă în jurul regulilor care afectează emitenții și buna guvernare corporativă. Acestea sunt cele două teme principale care au fost explorate în profunzime la conferința organizată ieri la Bursa Italiană de Assonime și EuropeanIssuers la care, printre altele, au participat Massimo Tononi (Președintele Bursei de Valori Italiene), Didier Lombard (Președintele European Issuers), Emil Paulis (DG Piață Internă și Servicii a Comisiei Europene), Xavier Rolet (CEO Bursa de Valori din Londra), Charles Bozotti (Președinte și CEO, STMicroelectronics), Laurent Degabriel (ESMA), Alberto Giovannini (CEO, Unifortune Sgr), Jörgen Holmquist (Președintele ECGI), Andrea Belatti (Intesa Sanpaolo), Gabriele Galateri din Genola (Președintele Assicurazioni Generali și al Comitetului de guvernanță corporativă) e Dominique Senequier (CEO, AXA Private Equity). Observațiile finale au fost în schimb încredințate ministrului economiei Vittorio Grilli.
Tema centrală a guvernanței revine astfel în dezbatere: un instrument esențial și pentru companiile care doresc să aibă acces la piețe și care doresc să atragă investitori privați. „Când companiile sunt guvernate într-un mod transparent – a spus Micossi – vor avea acces ușor la piețele de capital și vor găsi investitori stabili disponibili pentru a-și susține strategiile de creștere. În același timp, guvernanța corporativă slabă îndepărtează potențialul companiei și poate deschide calea pentru declinul acționarilor și deposedare.”
MICOSSI, ECHILIBRUL INTRE OBLIGATORII SI FARA REGULI
Regulile privind guvernanța corporativă a companiilor listate în Uniunea Europeană sunt o combinație de legislație, atât la nivel european, cât și național, și reglementări neobligatorii (soft), inclusiv recomandări și coduri de guvernanță corporativă. Comisia Europeană va publica în curând un plan de acțiune privind guvernanța corporativă, ca urmare a Cărții verzi din 2011.
Pentru Micossi este important să mențină un echilibru între reguli și reglementări și nu. „Regulile obligatorii stabilesc principiile generale și standardele minime – a explicat Micossi – și de fapt legea nu ar trebui să aibă ca scop reglementarea în detaliu a tuturor problemelor legate de operațiunile corporative deoarece legislația nu este întotdeauna capabilă să asigure schimbările care pot necesită dezvoltarea afacerii. Aici este nevoie de instrumente de guvernanță neobligatorii. Autoreglementarea stabilește cele mai bune practici. Autoreglementarea poate fi folosită pentru a acoperi zonele gri sau pentru a ridica standardele legale. Poate fi schimbată mai rapid, deschizând uneori calea pentru modificări utile în legi."
În ceea ce privește Italia, în ultimii zece ani au fost introduse atât reguli obligatorii, cât și reguli soft, în conformitate cu cele mai bune standarde europene: Consob a adoptat legislația privind tranzacțiile cu părți afiliate în 2010; Transparența deplină cu privire la remunerarea directorilor este operațională și a fost adoptată o nouă legislație cu privire la ședințele companiei și pe problematica de gen. Fără a uita legea recentă care a interzis interconectarea entităților financiare concurente care a dus la 70 de modificări în consiliile de administrație ale companiilor italiene listate. La sfârșitul anului 2011, a fost adoptat un nou cod de guvernanță corporativă care a adoptat recomandări inovatoare privind rolul și componența consiliului de administrație, a consolidat managementul riscului și a elaborat noi recomandări privind remunerarea. Odată cu noul cod (a patra versiune după cele din 1999, 2002 și 2006), a fost creat și un nou Comitet de guvernanță corporativă cu scopul de a promova cele mai bune practici, de a actualiza codul și de a monitoriza implementarea codului. Codul se bazează pe trei piloni: eficacitatea consiliului de administrație, independența și raportarea, de asemenea, datorită rapoartelor anuale detaliate privind guvernanța corporativă.
GALATERI, ITALIA A FACUT PROGRESE SEMNIFICATIVE
„În Italia – subliniază Gabriele Galateri di Genola, președintele Comitetului chemat să vorbească pe această temă la conferința de ieri și președintele Assicurazioni Generali – spațiul acoperit de regulile obligatorii este mai mare decât în alte țări, motiv pentru care codul poate apărea destul de ușor în unele cazuri.” Un exemplu: Consiliul Auditorilor Statutari este de așteptat să fie responsabil pentru funcția de control intern și acest lucru reduce rolul Comitetului de Control și Risc în cadrul consiliului de administrație.
O reuniune a Comitetului prezidat de Galateri di Genola este pe ordinea de zi pentru astăzi pentru a discuta despre modul de evaluare a nivelului de implementare a codului. „O atenție deosebită – a explicat Galateri di Genola – va fi acordată problemei conformității sau explicării și monitorizării, ținând cont și de evoluțiile din diferitele state membre ale Uniunii Europene”. Va fi apoi examinat și rolul investitorilor instituționali în exercitarea drepturilor lor ca acționari. Următoarea întâlnire va avea loc în prima jumătate a anului 2013. „Din experiența mea personală – a conchis Galateri di Genola, guvernanța corporativă în Italia a făcut progrese semnificative în companiile listate, majoritatea sunt în conformitate cu cele mai bune practici de pe alte piețe care evident ele evoluează mereu”.
BELTRATTI, ECHILIBRAȚI CEL MAI BUN COSTURI ȘI BENEFICII PENTRU COMPANIA DVS
Pe tema reglementării a vorbit și Andrea Beltratto, profesor la Bocconi și președinte al Consiliului de Administrație al Intesa Sanpaolo, întrebând „cât avem de reglementat”? Trebuie să fim atenți, răspunde el. „Guvernanța corporativă poate fi cea mai bună aleasă prin echilibrarea costurilor și beneficiilor, și în lumina cadrului pe subiectul țării (în ceea ce privește protecția investitorilor) – afirmă el – Există dovezi internaționale că companiile bune situate în țările slabe sunt dispuse să investiți în guvernanța corporativă pentru a transmite un semnal puternic investitorilor și pentru a obține, de exemplu, un cost mai mic al capitalului. Sunt diferențe în sectoare, în dimensiunea companiilor, astăzi prea multe reguli s-ar putea să nu permită companiilor să găsească cea mai bună structură”.
CRICKETS, NU MAI REGULI DAR O DEFINIȚIE ȘI SUPRAVEGHERE MAI BUNA
„Compania bună și buna guvernare merg împreună”, comentează și ministrul Economiei Vittorio Grilli în reflecțiile sale finale, în care a trecut în revistă criza, problemele și ceea ce s-a făcut până acum, reiterând centralitatea proiectului uniunii bancare, cu primul pas în supravegherea unică dacă dorim un plan de joc comun și evităm segmentarea pieței care dăunează companiilor și piețelor. „Trebuie să reproiectăm regulile – a explicat el – în acest proces la început pare că sunt prea multe și că îngreunează viața. Dar lumea regulilor de dinaintea crizei nu era satisfăcătoare. Deci nu este vorba de mai multe reguli, ci de o mai bună definire și supraveghere.” Reguli care trebuie să fie consecvente pe diferite piețe, țări și zone economice: „dacă dorim ca economiile să fie bine alocate, trebuie să ne asigurăm că regulile sunt bine aplicate peste tot”, a subliniat el în discursul său în care a ridicat problema accesului redus la piețele financiare de către IMM-uri. Pentru Grilli, Europa a făcut deja multe eforturi și a luat decizii spre deosebire de alte țări și în viitorul apropiat va fi luată ca un reper și nu va mai fi percepută ca o zonă lăsată în urmă.
