Tendința PIB-ului nu contează pentru piata falsa, care continuă să crească în Italia ca și în Europa, dăunând economiei la fiecare nivel. Doar la noi au fost sechestrate 377 de milioane de produse contrafăcute între 2008 și 2014, pentru o valoare de peste 4,3 miliarde de euro. În medie, în fiecare an vânzarea de mărfuri contrafăcute este produsă în Italia o cifră de afaceri de 6,5 miliarde de euro, scade 5,3 miliarde către cassa statului și generează o pierdere de peste 100 de locuri de muncă pe piata legala. Cifrele au fost prezentate astăzi de Francesca Cappiello del Mise, în cadrul unei conferințe despre contrafacere organizată la Veneția de Unicri - institutul ONU care se ocupă de cercetarea criminalității și justiției - în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice, Grupul Băncii Mondiale și Assonime.
Cel mai înfloritor canal pentru piața falsă este în mod naturale-commerce, gândiți-vă doar că din 2014 Guardia di Finanza a blocat aproape 300 de site-uri web în care erau vândute produse contrafăcute. Pentru a contracara acest fenomen, în iulie anul trecut”card Italia”, „un acord voluntar de pionierat nu numai pentru țară – explică Cappiello -, ci și la nivel european, semnat de titulari de drepturi și jucători din comerțul online”, care își angajează semnatarii să pună în aplicare „măsuri care să permită identificarea și prevenirea ofertelor de produse neautentice”. De asemenea, Mise pune la dispoziție un serviciu de orientare pentru a ajuta companiile să aleagă cea mai eficientă soluție de combatere a contrafacerii, profitând de tehnologia care se potrivește cel mai bine fiecărui produs.
Dar piața contrafăcută nu prosperă doar în Italia. Conform estimărilor raportate de Comisia Europeană, în fiecare an industria globală de contrafacere generează o cifră de afaceri de peste 530 de miliarde de euro (mai mult de 1% din produsul intern brut mondial). Dacă ne limităm privirea doar la țările din G20, în 2011, contrafacerea a pierdut 2,5 milioane de locuri de muncă și a cauzat prejudicii economice egale cu peste 100 miliarde de euro, dintre care 63 de miliarde legate de veniturile fiscale pierdute și de creșterea cheltuielilor pentru asistență socială, 20 de creșterea costurilor criminalității și 15 de decese cauzate de produse contrafăcute.
În ceea ce privește domeniul de acțiune al acestui tip de comerț, „dacă cândva industria contrafacerii era axată pe bani și produse de lux - subliniază Maurizio Sella, președintele Assonime -, astăzi s-a extins la majoritatea sectoarelor, inclusiv la produsele de consum de zi cu zi” .
Conform cifrelor citate de UE, în 2008 57% dintre produsele contrafăcute confiscate în Europa aveau de-a face cu modă, în timp ce 10% constau din bijuterii și ceasuri. Eu produse cosmetice a fost de 4%, precum și CD-DVD e jucării. Alte 7% au vizat Dispozitive electronice, in timp ce medicină a reprezentat 6% (în fiecare an peste trei mii de oameni mor în lume din cauza consumului de medicamente contrafăcute).
În ceea ce privește contramăsurile pe care statele individuale le pot adopta, potrivit numărului unu al lui Assonime „nu este sarcina politici publice impune o soluție uniformă în toate sectoarele, deoarece o astfel de abordare ar limita dezvoltarea pieței și ar submina inovația. În unele sectoare însă, nevoile specifice se justifică reglementare ad-hoc în ceea ce privește identificarea produsului sau obligațiile de trasabilitate. Mai mult, sarcinile specifice politicii publice sunt cele de a promova standarde de utilizare a tehnologiilor la nivel internațional și de a conștientiza consumatorii, în special noile generații, cu privire la daunele contrafacerii”.
Anexe: UE, noi metode de combatere a contrafacerii.pdf
