I concursuri publice italiene sunt stricate de „distorsiuni” care împiedică „intrarea celor mai buni candidați cu cel mai potrivit profil”. Aceasta este ceea ce citim într-un studiu realizat de patru economiști ai Banca d'Italia (Cristina Giorgiantonio, Tommaso Orlando, Giuliana Palumbo și Lucia Rizzica), intitulat „Stimulente și selecție în sectorul public".
Problemele sunt întâlnite mai ales pe plan local, unde șansele de succes pentru candidați sunt adesea minime. Până la punctul în care, potrivit analizei Via Nazionale, „în perioada 2001-2015, Regiunile și autoritățile locale aproape au interzis 19 mii de concursuri pentru locuri de munca permanente, cu o medie de nici măcar 2 posturi disponibile pe concurs".
Principala „criticitate” de înfruntat, continuă economiștii de la Palazzo Koch, este „gradul ridicat de rigiditate” al selecției, cu „probe scrise și orale care vizează în principal testarea cunoștințelor teoretico-noționale”.
Studiul mai arată că fiecare candidat angajat „a studiat în medie aproximativ cinci luni să susțin testul" și "peste 45% au studiat doar în acea perioadă, nedesfășurarea altor activități de muncă”.
Având în vedere că în 2014 peste 280 de mii de persoane „au trimis o cerere de participare sau au susținut teste la un concurs public – continuă analiza – se poate calcula că în fiecare an în economia italiană sunt angajați peste un milion de luni pentru pregătirea concursurilor publice".
Deoarece „salariul mediu net lunar este de aproximativ 1.300 de euro”, rezultă că, potrivit Băncii Italiei, „costul de oportunitate estimat pentru țară este estimat la aproximativ 1.4 miliarde de euro pe an", care poate "descurajați candidații mai capabili”, generând mai degrabă „un avantaj pentru cei care au mai mult timp de alocat pregătirii testului (în general șomerii)”.
Palazzo Koch arată cu degetul spre excesul de cunoștințe în criteriile de selecție, care limitează de fapt „capacitatea managerilor organizației de a evalua deținerea, de către candidați, de caracteristici chiar relevante pentru sarcinile care le vor fi încredințate, precum ambițiile de carieră și motivația intrinsecă”.
Un alt element de ineficiență, potrivit Bankitalia, îl constituie liste de candidați potriviți (aproximativ 7 candidați pentru fiecare câștigător), care dau naștere la clasamente foarte lungi în medie și, prin urmare, fac publicarea ofertelor neregulată.
În ceea ce privește inovațiile introduse de reforma administratiei publice semnată de ministrul Marianna Madia, care intenționează, printre altele, să centralizeze procesul de selecție prin reducerea listelor de candidați apți, potrivit experților institutului central aceștia merg „într-o direcție coerentă”, dar nu sunt „în măsură să afecteze”. anumite joncțiuni cruciale”.
Jocul rămâne însă mai deschis ca oricând, având în vedere că deciziile finale vor sosi în următoarea lună a lunii februarie cu textul consolidat privind angajarea publică.
