Cipru are nevoie de 5,8 miliarde de euro cât mai curând posibil. Nu contează cum acum. Fără acești bani, creditorii internaționali nu vor elibera împrumutul de 10 miliarde necesar pentru recapitalizarea băncilor insulei, iar țara va ajunge în faliment. Ieri Parlamentul a făcut a respins propunerea UE a unei retrageri forțate a conturilor curente și în acest moment „revine autorităților cipriote să prezinte un scenariu alternativ care să respecte criteriile de sustenabilitate a datoriei și parametrii financiari”, a declarat astăzi purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olivier Bailly. Guvernul de la Nicosia lucrează așadar la un plan B. Sau mai bine zis, o serie de planuri.
Până acum, singura mână întinsă este cea a Biserica Ortodoxă Cipriotă. Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea - la finalul unei întâlniri cu președintele Nicos Anastasiades - a anunțat că clerul este gata să-și pună la dispoziție imensele sale imobile. Un ajutor generos, care însă nu ar fi suficient.
Alte două ipoteze s-ar dovedi mai profitabile. Mai întâi te gândești naţionalizarea fondurilor de pensii a instituțiilor publice și parastatale: o măsură care potrivit surselor guvernamentale ar putea garanta până la trei miliarde de euro. Mai mult, pentru a reduce cantitatea de recapitalizări bancare necesare, statul ar putea decide să piloteze fuziunea celor mai mari doi creditori din țară.
Acestea sunt drumurile pe care insula ar putea alege să le parcurgă singură. Cu toate acestea, cele mai multe dintre speranțele Nicosiei sunt puse în străinătate: de data aceasta nu la Bruxelles, ci la Moscova. Ieri, ministrul cipriot de Finanțe, Michalis Sarris, a zburat în Rusia pentru a încerca să obțină sprijin financiar de la Kremlin. În prezent, nu există un acord, iar negocierile continuă.
Cipru a cerut Moscovei să prelungească durata împrumutului de 2,5 miliarde de euro primit în urmă cu doi ani (cu expirare în 2016) și să reducă dobânda (acum la 4,5%). Unele zvonuri vorbesc și despre solicitarea unui credit suplimentar de cinci miliarde. Potrivit ultimelor zvonuri, cel mai mic stat din UE ar fi oferit în schimb o cotă din rezerva nedezvoltată de gaze offshore a Ciprului (nu întâmplător că în ultimele zile se vorbea despre implicarea Gazprom în operațiune), dar autoritățile ruse au negat orice interes al Kremlinului în acest sens.
Până acum, singura certitudine reală este că majoritatea activelor mari parcate în băncile insulei sunt de origine rusă (mulți bănuiesc că sunt în mare parte venituri produse din activități ilegale și reciclate la soare). Din cele 91,5 miliarde de euro depuse în instituțiile cipriote, 18,3 miliarde aparțin oficial cetățenilor ruși.
