Acțiune

Carnea produsă în laborator: Coldiretti la atac, este orice altceva decât sănătoasă și ecologistă

Organizația demontează „Cinci „minciuni” care ascund „interese comerciale și speculative colosale”. Suntem gata să luptăm împotriva cărnii din eprubetă, declară Prandini

Carnea produsă în laborator: Coldiretti la atac, este orice altceva decât sănătoasă și ecologistă

Coldiretti se lansează împotriva cărnii produse în laborator despre care s-a vorbit atât de mult în ultima vreme. Într-un dosar prezentat la Forumul Internațional pentru Agricultură și Alimentație de la Villa Miani din Roma, el își lansează acuzația împotriva a ceea ce se numește, cu termen efectiv, Carne de Frankestein, denunțând cele cinci adevăruri nerostite care neagă teza susținătorilor săi.

La „strategiei pricepute de marketing” care prezenta carnea sintetică ca soluție pentru a produce hrană din abundență în mod durabil și a hrăni o populație în creștere, „ascunzând interesele comerciale și speculative colosale asociate acesteia”, Coldiretrti se opune adevărurilor sale: Nu salvează animalele pentru că se face din fetuși de vaci, nu salvează mediul înconjurător deoarece consumă mai multă apă și energie decât multe ferme tradiționale, nu ajută la sănătate deoarece nu există garanția că substanțele chimice folosite sunt sigure pentru consumul alimentar, nu este accesibilă tuturor, deoarece este nevoie de un bioreactor pentru a-l face și nu este nici măcar carne, ci un produs sintetic și de inginerie.

Prima minciuna este legata - explica Coldiretti - de presupusa salubritate a carnii din eprubeta. Rata mare de proliferare celulară poate induce instabilitatea genetică a celulelor, susținând proliferarea potențială a celulelor canceroase sporadice; în plus, până acum nu avem garanția că toate substanțele chimice necesare pentru cultura celulară sunt sigure în contextul consumului de alimente. La aceasta trebuie adăugate și riscurile de deficit nutrițional asociate cu lipsa consumului de proteine ​​animale, bine documentate în istoria omenirii de o vastă literatură medicală, care semnalează în special simptome patologice grave și uneori ireversibile pentru copii.

Dar carnea Frankenstein nici măcar nu salvează mediul – continuă Coldiretti – și nici nu reduce impactul asupra schimbărilor climatice. Potrivit unui studiu recent realizat de un grup de oameni de știință de la Oxford Martin School, efectele asupra mediului ale fripturii sintetice, care este asociată cu un consum intens de energie, ar putea duce la o încălzire globală mai mare pe termen lung. În plus, procesul de producție a cărnii sintetice necesită un consum de apă mult mai mare decât cel al multor ferme, producând și cantități enorme de molecule chimice și organice ale căror reziduuri sunt foarte poluante pentru resursele de apă, conform Institutului Francez de Cercetare Agricolă Inra.

O altă minciună este că carnea artificială elimină suferința animalelor. Realitatea este cu totul alta – dezvăluie Coldiretti – deoarece pentru a-l realiza ai nevoie de ser fetal bovin pentru creșterea hranei în laborator, o cultură pe bază de celule stem de vițel. După ce o vacă-mamă a fost măcelărită și tăiată în sferturi, uterul ei, care conține fătul, este îndepărtat, alegându-se doar pe cei mai mari de trei luni, altfel inima este prea mică pentru a fi perforată și nu există anestezie. Vom avea pe viitor doar ferme pentru a folosi fetuși?

De asemenea, înșelătoare este și folosirea denumirilor, precum „carne de cultură” pentru – subliniază Coldiretti – a construi un „perceput” care se referă la plante, și deci la pământ și sănătate. În schimb, carnea sintetică este produsă din benzi de fibre musculare, care cresc prin fuziunea celulelor stem embrionare în interiorul unui bio-reactor folosind tehnici de inginerie tisulară care au fost practicate de câțiva ani în medicina regenerativă. Produsul sintetic și de inginerie este așadar rezultatul unui proces de laborator care nu are nimic de-a face cu conceptul de hrană.

O altă minciună este că carnea sintetică poate hrăni populația mondială – adaugă Coldiretti – devenind o resursă accesibilă tuturor. Dimpotrivă, este o afacere pentru puțini. Tehnologia utilizată are costuri mari de intrare și randamente crescânde la scară – tot ceea ce este necesar pentru crearea monopolurilor. Legarea producției de alimente și a disponibilității acestora de aprinderea unui bioreactor produce separarea actorilor cheie din lanțul de aprovizionare și marginalizează fermierii și consumatorii în special, crescând inegalitățile. Investițiile în domeniul biologiei sintetice cresc foarte mult în ultimii ani și cele mai aglomerate nume sunt cunoscute înainte de toate pentru că sunt protagoniști ai sectorului hi-tech și ai noii finanțe globale, de la Bill Gates (fondatorul Microsoft) la Eric Schmidt (co. -fondator al Google), de la Peter Thiel (co-fondator PayPal) la Marc Andreessen (fondator Netscape), de la Jerry Yang (co-fondator Yahoo!) la Vinod Khosla (Sun Microsystems). Numai în 2020 s-au strâns 366 de milioane de dolari investiți în sectorul cărnii artificiale. În ultimii 5 ani (2016-2020) investițiile au crescut cu aproximativ 6000%.

Cu paradoxul că aceste inițiative private au primit și sprijin public ca în cazul alocării a 2 milioane de euro de fonduri pentru recuperarea de la Covid acordată de Uniunea Europeană către două companii olandeze angajate în producția de „carne” în laborator din celule in vitro, Nutreco și Mosa Meat unde a investit și celebrul actor american Leonardo DiCaprio, care cu siguranță nu are nevoie de banii cetățenilor europeni.

„Minciunile cărnii în eprubetă confirmă că în spatele alarmismului repetat și neîntemeiat despre carnea roșie se află o strategie precisă a multinaționalelor care prin operațiuni de marketing iscusite își propun să modifice stilurile alimentare naturale bazate pe calitate și tradiție”, a spus președintele Coldiretti. Ettore Prandini subliniind că „suntem pregătiți să dăm bătălie pentru că cel al cărnii Frankenstein este un viitor de care nu ne vom lăsa mâncați. Fără a uita că activitatea de creștere nu are doar o funcție alimentară, ci are și o relevanță socială și de mediu pentru că atunci când se închide un grajd - conchide Prandini - un întreg sistem alcătuit din animale, pajiști pentru furaje, brânzeturi tipice și mai ales oameni angajați luptând, de multe ori pentru generații întregi, depopularea și degradarea teritoriilor în special în zonele defavorizate”.

cometariu