„Confruntat cu dificultățile actuale evidente ale marii industrie europene în contextul concurenței globale, mă întreb dacă și în ce măsură regulile europene privind concurența stabilite acum douăzeci de ani sunt încă valabile. Sau dacă, într-un scenariu economic mondial radical schimbat, acestea nu au ajuns să penalizeze astăzi competitivitatea marilor grupuri industriale europene. Și dacă, așadar, nu a sosit momentul să le modificăm pentru a restabili condiții egale pe piețele internaționale între companiile UE și cele ale marilor țări concurente”.
În acest interviu acordat FIRSTonline, Amalia Sartori, președintele Comisiei Industrie a Parlamentului European – la Roma, pentru un seminar al Comisiei Europene și Parlamentului (cu școala de jurnalism din Perugia) despre nevoile și perspectivele de creștere economică a UE – vorbește cu mare sinceritate criticând regulile europene de concurență. O problemă crucială pentru viitorul Europei într-un moment în care strategia de rigoare financiară este nevoită să facă față nevoii de dezvoltare economică în lipsa căreia redresarea riscă să pară tot mai îndepărtată.
FIRSTonline - Președinte, în această încercare de împerechere a cercului pentru a reconcilia redresarea financiară și „repornirea” economiei, ceea ce vă determină să puneți accent pe regulile concurenței, care până acum s-au considerat că au contribuit la o creștere echilibrată a industria industrială europeană?
Croitorie – În urmă cu douăzeci de ani, în timp ce se năștea piața unică europeană, aceste reguli erau indispensabile pentru a împiedica unele companii mari din Europa să crească enorm până când și-au asumat un rol monopolist care ar fi zdrobit toate formele de concurență (adică cheia pieței libere). ) în acest sau acel sector al industriei. Și au garantat de ani de zile funcția pentru care au fost introduse. Luați în considerare, de exemplu, în industria siderurgică, cazul oțelului Terni, care a fost vândut în mod obligatoriu deoarece proprietarul la acea vreme, un grup finlandez, depășise o limită maximă pe piața sectorului. Doar un exemplu care demonstrează cum acele reguli au fost utile de ani de zile.
FIRSTonline – Și apoi ce s-a schimbat?
Croitorie – Scenariul mondial. Până la începutul anilor XNUMX, competiția mondială se juca între Statele Unite, Europa, Japonia și, în anumite limite, Rusia. Astăzi, într-un context de globalizare economică, UE este, de asemenea, forțată să facă față cu noi „concurenți” puternici, cum ar fi China, India, Africa de Sud, Brazilia și Rusia însăși. Țări în care marile grupuri industriale au atins dimensiuni de producție și comerciale inaccesibile celor europene tocmai din cauza regulilor noastre privind concurența.
FIRSTonline – Practic, susțineți că acele reguli penalizează marile grupuri industriale europene și, prin urmare, trebuie schimbate...
Croitorie – Eu spun că în această problemă este necesar ca toată lumea să înceapă o reflecție foarte aprofundată. O gândire ulterioară determinată de cifrele care mărturisesc scăderea drastică a contribuției industriei la formarea produsului intern brut al UE, care a scăzut de la 22% în urmă cu opt ani la 18% astăzi. Pe scurt, este necesară oprirea procesului de dezindustrializare în curs.
FIRSTonline – Dar cum poate fi oprit acest proces?
Croitori - Problema se află în atenția tuturor celor trei instituții europene. Parlamentul, cu o rezoluție aprobată în plen la Strasbourg, a stabilit un obiectiv de 20% până în 2020. Suntem cu toții convinși că ar fi o prostie să renunțăm la a avea o țesătură industrială puternică în Europa. Tot pentru că o nouă retragere a giganților ar avea și consecințe devastatoare asupra întreprinderilor mici și mijlocii, care ar risca o reducere drastică a comenzilor și, prin urmare, însăși supraviețuirea acestora.
FIRSTonline – În opinia dumneavoastră, este suficient să reformați pur și simplu regulile de concurență pentru a face ca nivelul de industrializare să crească din nou în Europa?
Croitorie - Desigur că nu. Mai presus de toate, este nevoie de o politică industrială care să stimuleze investițiile care privesc spre viitor. În primul rând în industriile tehnologice și „verzi”. În acest sens, mă gândesc la mașina electrică mai ales în domeniul motoarelor mici și mijlocii, o abordare de care ar beneficia și Italia, cât și Franța. Mă gândesc la dezvoltarea eficienței energetice, un drum deja parcurs de UE, pornind de la activele imobiliare publice. Și, de asemenea, la cercetare, inovare, telecomunicații.
FIRSTonline – Ce cale vă puteți imagina pe reforma dreptului concurenței? Și în ce vremuri?
Croitorie – Un drum care nu este nici ușor, nici scurt. Schimbarea regulilor existente nu ar rezolva totul. În afară de diferențele inevitabile dintre cele 27 de țări membre, nu poate fi trecut cu vederea faptul că economia de astăzi este globală. Chiar și cu un acord general pe plan intern, Uniunea Europeană nu și-ar putea impune regulile în afara granițelor sale. Totuși, ar putea refuza importul de produse din țări terțe care nu îndeplinesc cerințele de calitate cerute pentru cele europene. Dar este un drum – repet – nu ușor. Și, în ceea ce privește vremurile, nu vor fi repede: astăzi suntem într-o fază în care se acceptă ideea că trebuie investigată întrebarea și se întrezărește un minim de acord asupra modului de operare pentru a putea mergi inainte. Deocamdată trebuie să ne mulțumim cu asta.
FIRSTonline – Tot pe tema concurenței, domnule președinte, împărtășiți rezervele exprimate de diferite părți cu privire la acordul comercial dintre Italia și Coreea?
Croitorie – Va fi posibil să o evaluăm mai pe deplin în viitorul apropiat. Totuși, desigur, mi se pare că penalizează Europa; și în special Italia și Franța, adică cele două țări producătoare de mașini medii-mici care vor suferi cel mai mult de pe urma concurenței mașinilor coreene. Problema este că într-un acord comercial între două țări trebuie evaluat cu siguranță aspectul financiar (ceea ce în cazul celui cu Coreea pare pozitiv pentru Italia). Dar cele productive și de angajare nu pot fi neglijate.
FIRSTonline – Vrei să spui că în aceste privințe Italia nu a făcut o afacere bună?
Croitori - Vom vedea ce efecte va avea asupra coerenței locurilor de muncă din sectorul auto. Dar sper cu tărie că, în orice caz, acordul în curs de pregătire cu Japonia nu este o fotocopie a celui cu Coreea.
