Cele de azi și de mâine sunt alegeri speciale, împovărate de mantia tristeții și a fricii create de infamul masacrul de la Brindisi împotriva fetelor școlii Morvillo Falcone. Se pare că a revenit la coșmarul anilor întunecați ai Republicii. În acest context, chiar și buletinele de vot își schimbă semnul.
?Sunt ciudate buletinele de vot pentru care alegătorii orașelor deja protagoniști ai votului administrativ de acum două săptămâni sunt chemați la vot mâine și luni. In primul loc ele au loc într-un moment foarte delicat al vieţii politice a ţării iar pe când acoloatenția observatorilor politici este îndreptată atât în interiorul, cât și în afara granițelor naționale: este un G8 este în derulare și ne întrebăm mai ales despre destinele, în zona euro, ale Greciei, Spaniei și Italiei. Masacrul de la Brindisi adaugă frică la frică.
În al doilea rând, se are impresia că toată toponimia politică este în mișcare: the votează acum două săptămâni a marcat unul lovitură fără precedent la dreapta, cu înfrângerea simultană a PDL și a Ligii. Întregul confirmat în zilele următoare de un Umberto Bossi, până acum, dacă nu eliberator, la marginea mișcării pe care a inventat-o și a fondat-o. Nici lucrurile nu sunt mai clare în partidul lui Berlusconi, în condițiile în care în aceste zile se vorbește chiar și despre posibilitatea unei fragmentări a PDL în mai multe partide sau grupuri parlamentare (moderații cu Alfano și Berlusconi, cei supărați cu Santanchè și Brambilla și Brunetta, fostul An pe cont propriu). Desigur, acestea sunt ipoteze politico-ficționale și nu întâmplător cei mai pricepuți (cel puțin din punct de vedere al experienței), precum fostul AN, invită pe toată lumea să-și păstreze nervii. Fără să ne gândim că țara are nevoie de totul în acest moment, cu excepția unei fragmentări sălbatice care amintește atât de Grecia.
Dar să revenim la buletinele de vot și în special la trei orașe de testare: Palermo, Genova și Parma. Teste mai ales pentru Partidul Democrat care a ieșit mai bine decât adversarii săi de centru-dreapta din primul tur, dar care se confruntă acum cu trei situații anormale.
Cea mai simplă anomalie este cea care privește Palermo. Aici se vor concura pentru postul de primar doi exponenți ai centru-stângii, sau mai degrabă așa-numita fotografie a lui Vasto: Leoluca Orlando de la IDV și Ferrandelli de la Pd. Primul va câștiga, cel puțin așa ne spune primul tur. Și cu siguranță în Partidul Democrat nu a lipsit că ar fi preferat să nu ajungă la vot. Dar Ferrandelli câștigase primarul coaliției, în timp ce Orlando nici măcar nu participase la ele, hotărând să ia terenul tocmai pentru că Ferrandelli nu era un candidat care îi plăcea. Astfel, Partidul Democrat a trebuit să-și susțină candidatul la onorurile de semnătură. Iar de luni va fi vorba de a încerca să ne asigurăm că campania electorală lasă cât mai puține otrăvuri, pentru a putea în continuare să exploateze politic înfrângerea (cu adevărat dură) a dreptei siciliene.
Situația este mai puțin complicată Genova. Candidatul favorit este Marco Doria, câștigător primar al coaliției, dar considerat mai aproape de Vendola decat de Pd. Formaţiunea lui Bersani nu a avut însă greutăţi să-l susţină atât în primul tur, cât şi la scrutin. Pe scurt, aici fotografia lui Vasto nu a fost sfâșiată. Și, cu excepția surprizelor, Doria ar trebui să-l prevaleze pe Enrico Musso, trimis de UDC, care de data aceasta va putea însă conta și pe sprijinul PDL.
Ochii în schimb parma. Aici în primul tur s-a impus candidatul la doctorat al Pd Vincenzo Bernazzoli, ci să se lupte cu ei buletinul de vot este grillino Federico Pizzarotti, asupra căruia, din ciuda, ar putea converge și voturile Centrului-Dreapta. Dacă o astfel de operațiune ar avea succes pentru Partidul Democrat, chiar ar fi o problemă. Nu numai că municipiul Parma ar pierde, dar i-ar vedea pe învinșii primului tur (dreapta) să fie în continuare decisivi în alegerea noului primar, în numele vechiului zical Togliatti de „cu cât mai rău, cu atât mai bine” .
dar mai presus de toateCondescendența lui Grillo față de o astfel de operațiune ar face dificilă deschiderea acelui dialog cu tinerii reprezentanți ai mișcării cinci stele., de care partidul lui Bersani are nevoie oricum, pentru a evita consolidarea, nu numai la Parma, a unei derive indiferente.
Până acum buletinele de vot duminică și luni. Între timp, o situație politică internă dificilă rămâne cu o întrebare care prevalează asupra tuturor: după cutremurul birourilor administrative e, în timp ce politicile sunt la mai puțin de un an distanță, în ce măsură vor rezista majoritatea „diferențelor paralele” susținute de guvernul Monti? Semnalele care vin din câmpurile minate ale justiției și Rai sunt departe de a fi încurajatoare. Bersani si Pd-ul, prin prisma politicilor, nu se pot manifesta conform cu aceste aspecte in fata interdictiilor Pdl. Berlusconi, la rândul său, nu are nicio dorință de alegeri, dar nici nu vrea să apară în necaz pe temele tradiționale ale propagandei sale și ciocnirea cu justiția. Sarcină dificilă pentru guvernul tehnic de a menține împreună aceste nevoi opuse.
