Acțiune

Agcom: Tlc în creștere și „lichid TV” ia spațiu de la tradițional

Raportul anual al președintelui Agcom, Marcello Cardani, în Parlament – ​​Investițiile (7 miliarde) în rețea sunt în creștere, dar Italia întârzie încă foarte mult la conexiunile la internet ultra-broadband. Știri false și informații online: „Un bine public și o problemă a democrației”. Miezul licitației de frecvență: 2,5 miliarde în sold

Agcom: Tlc în creștere și „lichid TV” ia spațiu de la tradițional

„Veniturile sectorului de telecomunicații și ale segmentelor individuale care îl compun (telecom, media și servicii poștale) reprezintă din nou peste 2017% din PIB-ul național în 3”, a declarat în această dimineață Angelo Cardani, președintele Autorității pentru Garanții în telecomunicații. în discurs de prezentare a raportului anual în Camera Deputaţilor.

Cu această cifră generală, este fotografiat și rezumat un an complex al unui sector care trece prin mari transformări și evidențiind dinamici complexe, multe dintre ele complet necunoscute. Tendința își confirmă o ușoară creștere cu +1,2% față de anul trecut unde, în special, apare relevanța internetului și a expedițiilor poștale, în timp ce observă o semnificativă reducerea celorlalte sectoare, în special a sectorului de radio și televiziune și a editurii.

În detaliu, raportul Autorității relatează că acces fix în bandă largă cu +3,8% care au compensat parțial scăderea serviciilor de rețea mobilă cu -1,9% (se generează mai mult trafic din case decât de pe cartelele SIM); unul este detectat Scădere cu 3,5% a veniturilor din televiziunea gratuită în timp ce deține volumul general de televiziune cu plată; sectorul editorial a confirmat un trend negativ cu un semn de -5,2% iar ziarele și periodicele au avut de suferit în special cu -8,9% unde veniturile au scăzut la 3,6 miliarde; publicitatea confirmă în continuare o schimbare semnificativă de direcție către lumea online cu o rată de creștere de 12% cu o valoare absolută de peste 2,2 miliarde de euro; în cele din urmă, există o scădere substanțială a serviciilor poștale tradiționale în comparație cu creștere semnificativă a serviciilor de curierat datorită și dezvoltării puternice a comerțului electronic.

TV, INTERNET ȘI INFORMAȚII: UN BUN PUBLIC

Încă o dată, televiziunea pare a fi centrală ca mijloc de comunicare din punct de vedere al importanței și credibilității în difuzarea știrilor, în timp ce nu același lucru pare să se întâmple și în ceea ce privește informațiile online și fenomenul îngrijorător al știrilor false care circulă pe net. "Contrastul
dezinformarea și deriva știrilor false - a subliniat președintele Agcom Marcello Cardani - capătă sens și substanță doar dacă sunt plasate în contextul apărării principiilor sistemelor noastre democratice. Suntem bine conștienți, de fapt, că aceste fenomene și această deriva pun în pericol nu numai,
în mod trivial, supraviețuirea mijloacelor clasice de informare, precum și, mai ales, protejarea modelelor clasice de formare a opiniei publice și de construire a consensului și, prin urmare,
în cele din urmă, a aranjamentelor noastre democratice”.

2017, ANUL „LIQUID TV”

Televiziunea pierde în total 2% din venituri în fața unui proces care pare a fi din ce în ce mai semnificativ. „2017 poate fi amintit și ca anul consacrarii definitive a „televiziunii lichide””, precizează Cardani. Cetăţenii cresc exponenţial (aproximativ 3 milioane), în mare parte tineri, care utilizează serviciile de televiziune într-un mod neliniar, descarcându-se pe dispozitiv produsele tale preferate și alcătuirea propriului program. Este interesant de remarcat faptul că televiziunea tradițională își menține propriul bazin de referință în ceea ce privește audiențele prime time (peste 25 de milioane).

ITALIA PE LOCUL 25 PENTRU ACCESUL ULTRA BAND BANDĂ

Președintele Autorității a pus mult accent pe cadrul european. În primul rând, el a reafirmat conceptul legat de crearea unui „Societatea GigaBit” unde fiecărui cetățean trebuie să i se permită accesul la rețeaua de foarte mare viteză, capabilă să garanteze utilizarea produselor și serviciilor în condiții garantate pe o piață digitală unică. Vorbim despre e-democrație într-un cadru de reglementare extins în care sunt necesare intervenții în materie de drepturi, mai ales de persoane și informații.

Comparația dintre țara noastră și restul continentului este încă complicată. Obiectivul asigurării acoperirii la 100 de megaocteți nu pare imediat. Iese punctul neplăcut al cadrului național, unde există încă un decalaj semnificativ cu o mare parte a Europei care călătorește în schimb cu alte numere pe rețelele fixe și unde chiar și analfabetismul digital pare să caracterizeze o mare parte a culturii noastre. Anul trecut, din sursa DESI 2017, Italia a fost pe locul 25 pentru numărul de abonamente ultra-broadband și pe locul 23 pentru acoperirea NGA - Next Generation Access.

BUTUL FRECVENȚELOR LICITĂȚIEI: 2,5 MILIARDE ÎN BAZĂ

S-a făcut o referire explicită la subiect realocarea frecventelor valoroase in jur de 700 Mhz (Firstonline s-a ocupat de el de mai multe ori), amintind că demararea procedurilor pentru drepturile de utilizare a acestor resurse prețioase este programată pentru luna septembrie a anului viitor. Din rezultatul licitației, statul a bugetat un venit minim de 2,5 miliarde de euro cu condiția ca din cauza contestațiilor prezentate la TAR de Mediaset, de Grupul Cairo Editore și, în sfârșit, de către Retecapri, să nu apară „lipsuri”. Totuși, „procesul de implementare” a Planului național de frecvență trebuie definit mai întâi pentru a garanta condiții economice echitabile pentru operatori și protecție pentru consumatori.

În cele din urmă, s-a acordat o atenție deosebită problemei complexe și delicate a Datele mari. Este o nouă frontieră care afectează vaste sectoare ale vieții sociale și politice: ea variază de la relații sociale la relații profesionale, de la opinii, limbi, comportamente individuale și colective până la tendințe și opțiuni de consum.. Starea peste toate acestea este o mare întrebare despre securitate: Cum controlați aceste mase uriașe de date și informații sensibile? Sistemul de algoritmi care guvernează datele mari sunt neutru? Cui aparțin ei? Este de imaginat că ar putea fi un bun „public” și că, ca atare, poate sau ar trebui supus unui control normativ adecvat? Întrebări complexe la care Autoritatea promite să intervină.

cometariu