În ciuda constrângerilor privind utilizarea plăților în numerar, Italia rămâne în continuare semnificativ în urma mediei zonei euro în ceea ce privește tranzacțiile cu instrumente de plată electronică. ȘI conform lui Abi, Asociația Bancară Italiană, utilizarea numerarului găsește un motiv în anonimat, în spatele căruia se pot ascunde fenomenele economiei subterane. Acest lucru a fost dezvăluit de directorul general al ABI, Giovanni Sabatini, în cadrul unei audieri în fața comisiei parlamentare pentru registrul fiscal.
Pe de o parte, datele publicate de Banca Italiei în ultimul său Raport anual evidențiază o tendință generală de creștere a utilizării instrumentelor de plată cu amănuntul, altele decât numerarul, a amintit Sabatini: numărul plăților efectuate cu instrumente bancare și poștale a crescut de fapt cu 3,9% în 2011 (față de 1,4% în 2010). Dintre instrumentele alternative la numerar, predomină utilizarea cardurilor de plată, a căror pondere relativă asupra totalului plăților, în 2011, a fost egală cu 41 la sută, în conformitate cu media UE.
Cu toate acestea, Italia rămâne într-o poziție cu mult în urma mediei zonei euro în ceea ce privește tranzacțiile cu instrumente de plată electronică: în Italia se efectuează în medie 68 de tranzacții pe cap de locuitor pe an cu aceste instrumente decât media zonei euro care se situează la 182. „Utilizarea ridicată a numerarului în țara noastră își găsește principalul motiv în garantarea anonimatului și, prin urmare, în variabile legate de economia subterană”a remarcat Sabatini. La acestea se adaugă, fără îndoială, factori de natură culturală legați de lipsa de cunoștințe și neîncrederea unei părți a populației față de instrumentele electronice de plată.
Directorul general al ABI a ținut să atragă atenția asupra faptului că sistemul italian de combatere a circulației numerarului și a combaterii spălării banilor și finanțării terorismului este departe de a fi clasificabil - așa cum se temeau unele rapoarte de presă - un „frate mai mare”.
„Din partea intermediarului bancar și financiar, este important să ne amintim acest lucru raportarea către Ministerul Economiei și Finanțelor a încălcării normelor privind circulația numerarului între persoane fizice și raportarea tranzacțiilor suspecte în scop de spălare a banilor și finanțarea terorismului către UIF nu constituie în niciun fel un „denunț de crimă”, dar – a subliniat Sabatini – supun în atenția Ministerului Economiei sau UIF elemente de evaluare care vor fi apoi explorate de către Autoritățile respective. În special, activitatea de contrastare a fenomenului de spălare a banilor, desfășurată prin raportarea tranzacțiilor suspecte, nu reprezintă o activitate de investigație, ci un fel de legătură de informare între autorul infracțiunii și autoritățile însărcinate cu represiunea”.
