Acțiune

Nadef, Giorgetti: „Războiul din Orientul Mijlociu adaugă instabilitate”, dar trece peste constatările Bankitalia

În timpul audierii sale în Parlament, ministrul Economiei nu răspunde constatărilor Băncii Centrale privind extinderea deficitului. „Acțiunea noastră se bazează pe prudență realistă” - PBO validează Nadef, dar avertizează: „Economia încetinește”

Nadef, Giorgetti: „Războiul din Orientul Mijlociu adaugă instabilitate”, dar trece peste constatările Bankitalia

Imaginea conturată în Def era deja incertă în sine. Acum însă, cu explozia de conflict între Israel și Hamas devine și mai complicat. Acesta este rezumatul celor afirmate de ministrul Economiei Giancarlo Giorgetti în timpul audierii sale în fața comisiilor mixte de buget ale Camerei și Senatului Sulla Nadef. „Încetinirea economiei globale implică Italia” și „criza din Orientul Mijlociu adaugă instabilitate", a afirmat clar numărul unu al Trezoreriei, care după ce a vorbit despre problemele critice lasă loc și un pic de speranță: „Perspectiva este ca deja în a doua parte a anului să fie posibil. reia treptat o cale de creștere, chiar dacă impactul celor mai recente evenimente rămâne de evaluat”.

Giorgetti: „Războiul din Orientul Mijlociu adaugă instabilitate unei imagini complicate”

„Criza din Orientul Mijlociu adaugă instabilitate unui tablou deja complex”, a spus Giorgetti, subliniind că „incertitudinea care a caracterizat contextul examinat în cadrul Def nu s-a risipit. Dimpotrivă, a ajutat la determinarea unui general încetinirea ratelor de creștere la nivel mondial. Evenimentele recente care au caracterizat zona Orientului Mijlociu sunt inserate în acest context, adăugând și mai multă instabilitate unui tablou deja complicat de conflicte și tensiuni geopolitice”.

Giorgetti: „Guvern prudent, semnale pozitive de pe piața muncii”

La 24 de ore de la audierea Bankitalia, Giorgetti răspunde la cuvintele lui Sergio Nicoletti Altimari, șeful Departamentului de Economie și Statistică de pe Via Nazionale, care invitase Guvernul la maximă prudenţă în politica bugetară. Acţiunea guvernului continuă să se bazeze pe „prudență realistă”, el a spus. „Vom continua să acționăm serios” în ciuda „alegeri foarte dificile” să fie luate într-un „context schimbător și complex”. Pariul este pentru „creștere durabilă și de durată”. 

De la piața locurilor de muncă „care arată o stabilitate substanțială”, au sosit „semnale pozitive”, a subliniat Giorgetti care atunci, vorbind despre cheltuieli publice, a explicat: „Tot în lumina noilor reguli care apar pentru guvernanța economică europeană, controlul strict al tendințelor de cheltuieli va deveni un imperativ care nu mai poate fi evitat”.

În acest context, un element relevant se referă la pensiuni care „se situează în jur de 16% din PIB” și „reprezintă acum cel mai vizibil indice al componenței demografice a țării noastre”, precizează ministrul Economiei în ședință. „Dacă te uiți la piramida populației mondiale între 1950 și astăzi – adaugă el – însăși forma ei a devenit mai subțire, arătând în același timp creșterea longevității și contracția puternică a nașterilor, gândește-te doar că populația între 0 și 29 de ani a scăzut cu aproximativ 20%, iar cei între 65 și 80 a crescut cu aproximativ 50%. Și-a făcut apariția și categoria centenarilor și asta, trebuie să spun, este un lucru bun”.

Familii și afaceri solide, bănci bine capitalizate

„Situația financiară a familiilor continuă să fie solidă, cu datorii care se situează la valori semnificativ mai mici decât media zonei euro. Bilanțurile companiilor sunt solide, iar sectorul bancar este larg capitalizat și ar putea fi cu atât mai mult în lumina recentelor intervenții de reglementare ale Guvernului”, a conchis ministrul Economiei.

UPB îl validează pe Nadef, dar avertizează: „economia stagnează”

L "Biroul parlamentar de buget confirmă imaginea conturată de Nota de actualizare a Def, dar avertizează că la datoria publică pătura este acoperită: investițiile legate de Pnrr sunt de fapt încă prea lente, în timp ce la privatizări care ar trebui să valorize un punct din PIB în trei ani sunt multe incertitudine. Datoria publică, așadar, ar putea crește din nou, expunând Italia la un risc atât al procedurilor europene, cât și al pieței. Acesta este scenariul care a apărut în timpul audierii pe Nadef de către președintele PBO, Lilia Cavallari.

„Prognoza este pentru o a doua jumătate a anului unde practic economia stagnează sau în orice caz înregistrează o creştere foarte semnificativă. Ne așteptăm la o a doua jumătate a anului nu deosebit de strălucitoare”, a declarat Cavallari comisiilor mixte pentru bugetul Camerei și Senatului despre Nadef. Printre notele pozitive, PBO citează scăderea inflației și „menținerea” locurilor de muncă. 

Apropo de Pnrr, conform UPB”rămân probleme critice legat de ipoteza care stă la baza previziunilor că există utilizarea integrală, la timp și eficientă de către Italia a fondurilor europene ale programului Ngeu. În primii doi ani de program activarea investiţiilor publice a fost modestă„, a spus președintele PBO în Parlament. „În context de înăsprire a condițiilor de acces la credite, astfel încât stimularea activității productive să fie semnificativă și de lungă durată, trebuie să mergem înainte rapid cu implementarea intervențiilor și a reformelor structurale”, a spus el

Pe frontul finanțelor publice, Nadef amână realizarea unui excedent primar la niveluri similare celor pre-pandemice; prevede utilizarea spațiului bugetar disponibil, expunând „riscul de a nu dispune de resurse suplimentare pentru susținerea economiei în cazul unei deteriorări a condițiilor ciclice”; asupra deficitului „există elemente de incertitudine legate de ceea ce va rezulta din deciziile Eurostat privind înregistrarea primelor de construcție” iar „stabilizarea substanțială a raportului datorie/PIB se bazează pe realizarea unor ipoteze supuse marjelor de incertitudine”. 

PBO consideră că „va fi necesar un efort bugetar mai mare dacă una dintre ipoteze este realizată doar parțial”. În cele din urmă, PBO consideră cedările de valori mobiliare sunt, de asemenea, incerte (încasări de cel puțin 1% din PIB până în 2026): „Sunt sume semnificative dacă ne uităm la datele privind privatizările din anii imediat anteriori crizei pandemice”, notează el.

cometariu