Cutremurele care au lovit centrul Italiei din 24 august au provocat pagube de 23,5 miliarde de euro: o cifră care include atât daunele structurale efective, cât și costurile pentru urgență. Dosarul complet referitor la estimarea daunelor și a costurilor aferente cutremurului din Umbria, Marche, Lazio și Abruzzo a fost trimis de Departamentul Protecției Civile din Bruxelles pentru activarea Fondului de Solidaritate al UE. Estimările iau în considerare și integrările sosite din Regiuni după șocul din 18 ianuarie. Pentru întreaga secvență seismică din 24 august până astăzi, explică Departamentul, pagubele se ridică la 12,9 miliarde pentru clădirile private și 1,1 miliarde de euro pentru clădirile publice.
Estimarea include pagubele directe, atât publice, cât și private - adică cele care au cauzat distrugerea clădirilor, infrastructurilor, culturilor, industriilor și întreprinderilor, patrimoniului cultural, energiei, gazelor, rețelelor de distribuție a apei - și costurile suportate de stat pentru a face față urgență: restabilirea funcționalității infrastructurilor și sistemelor din domeniul energiei, apei, apelor uzate, telecomunicațiilor, transporturilor, sănătății, educației, construcției de locuințe temporare, servicii de salvare a populației, asigurarea siguranței infrastructurii de prevenire, protejarea patrimoniului cultural, refacerea zonelor afectate.
Italia depusese cererea de activare a Fondului pe 16 noiembrie, furnizând o estimare inițială a daunelor și costurilor calculate până la 25 octombrie 2016. Totuși, șocurile din octombrie și ianuarie au forțat Departamentul să integreze documentația. În dosarul inițial, de fapt, au fost estimate pagube și costuri de 7 miliarde și 56 de milioane de euro, dintre care 4,9 miliarde s-au referit la pagube la clădiri private și 350 milioane la clădiri publice. Mai mult, potrivit analizei efectuate în colaborare cu Ministerul Patrimoniului Cultural și Turismului, prejudiciul adus patrimoniului cultural s-a ridicat la peste 541 de milioane de euro. Pe baza acestor cifre, Comisia UE a acordat, pe 29 noiembrie, avansul maxim admis la contribuția financiară a Fondului, respectiv 30 de milioane.
Evenimentele care au urmat datei de 25 octombrie, continuă Departamentul, „au arătat o înrăutățire semnificativă a situației de urgență” și din acest motiv dosarul a fost integrat și trimis din nou la Bruxelles.
Pagubele directe și costurile primei situații de urgență au fost astfel recalculate și se ridică la aproximativ 16 miliarde și 470 milioane euro, dintre care 8 miliarde se referă la pagube la clădiri private și 750 milioane la clădiri publice. S-a remarcat și o creștere a pagubelor aduse patrimoniului cultural de 2 miliarde și 500 de milioane de euro.
