Acțiune

Noile geografii ale economiei sociale: Intesa Sanpaolo și AICCON prezintă cea de-a XII-a ediție a Observatorului Finanțelor și Sectorului III

Sondajul realizat de Intesa Sanpaolo și AICCON a relevat că întreprinderile sociale și cooperativele sunt mulțumite de relația cu băncile, dar cer mai mult sprijin pentru formare și inovare.

Noile geografii ale economiei sociale: Intesa Sanpaolo și AICCON prezintă cea de-a XII-a ediție a Observatorului Finanțelor și Sectorului III

Întreprinderile sociale și cooperativele sunt mulțumite de relația cu băncile pe partea de credit, dar ar dori mai mult sprijin pe frontul de formare și inovare. Acesta este ceea ce a reieșit din a douăsprezecea ediție aFinanțe și Observatorul sectorului al treilea al Aiccon și Intesa Sanpaolo. În detaliu, 86% dintre cei intervievați s-au declarat mulțumiți de relația dintre întreprinderile sociale și bănci. Factorii cheie ai acestei satisfacții includ prezența personalului dedicat și instruit (34%) și o zonă de servicii strategice dedicate (aproximativ 21%). 

Conform datelor culese cooperativă iar întreprinderile sociale percep banca nu doar ca un furnizor de servicii de credit destinate acestora (40%), ci și ca o entitate care oferă consultanță și suport (34%). Peste 41% dintre organizații solicită băncilor sprijin și îndrumări și în domeniul formării pe probleme de structurare a noilor modele organizaționale (44,1%, + 4,2% față de anul precedent) și evaluarea impactului (20,7%). 

Sondajul arată, de asemenea, o îmbunătățire în ceea ce privește cunoștințele indivizilor instrumente financiare, deși cu mai puțină utilizare: 2 din 5 organizații știu despre instrumentele de finanțare cu impact social, în timp ce 1 din 3 le folosește sau este interesat să facă acest lucru. Dintre instrumentele cunoscute de finanțare cu impact social, cele mai cunoscute sunt împrumuturi subvenționate (82,5%), cel obligațiuni de solidaritate/legături sociale (51,5%), capital de risc (41,7%), instrumente hibride (33%) și plata pentru succes (25,2%, de exemplu obligațiuni cu impact social).

Nevoile financiare în ultimii trei ani 

În perioada de trei ani 2020-2022, 67,2% dintre organizații au declarat că au desfășurat investiții, deși în scădere față de sondajul anterior (-2,8 puncte). Deși principalele surse de finanțare rămân creditul bancar și autofinanțarea, ambele au înregistrat o scădere față de ultimul sondaj, în fața unei tendințe de creștere a utilizării resurselor de la investitorii privați (+3,3 puncte față de 2020) și instituțiile publice. .  

Perspective de viitor 

Mai puțin de jumătate dintre organizațiile din eșantion spun că au prognozat noi investiții pentru anul viitor. În cele din urmă, cel predispoziție la îndatorare variază în funcție de vechimea operațională a organizațiilor: puțin peste 1 din 5 dintre cei mai tineri a solicitat finanțare de la bănci în ultimii trei ani (21,1%), față de aproape 1 din 3 dintre cei mai vechi (33,5, 29,8). %). Deși principalele domenii de investiții pentru viitor se confirmă a fi consolidarea capitalului uman (17,9%) și accesul la tehnologie (4,5%), în ambele cazuri tendința este în scădere (-7,8 și respectiv -2020 puncte procentuale față de 1,9) față de o creștere a alocării resurselor în contextul regândirii modelelor organizaționale (+2020 puncte față de 2,7) și al reproiectării serviciilor oferite (+2020 puncte față de XNUMX). 

muncă 

Constatarea de figuri profesionale specializate (22%) și creșterea costurilor de producție și forță de muncă (22%) sunt principalele provocări pentru întreprinderile sociale și cooperative. Stabilitatea angajării (68%), alinierea între valorile personale și misiunea companiei (55%) și atenția la echilibrul dintre viața profesională și cea personală (52%) sunt principalii factori asupra cărora trebuie acționat pentru reținerea resurselor umane în cadrul organizațiilor din sector. 

Digital  

Incidența celor care au făcut strategia de digitizare împărtășite și oficializate în cadrul organizațiilor lor (+44 de puncte la ultimul sondaj). Investițiile făcute până acum par să se concentreze mai mult pe achiziționarea de software (74%), instrumentare (43%) și cursuri de formare (46%) și mai puțin pe dezvoltarea de produse și servicii digitale (14%) și parteneriate strategice cu deținătorii de aptitudini specifice disciplinei (14%).

Impact și evaluare 

Mai mult de jumătate dintre organizații (52,8%) au început deja procesele de măsurareimpactul social al activităților sale, 39,2% din total pe o bază continuă și neocazională. 40,9% efectuează evaluări în principal pentru a-și reorienta activitățile și a le crește capacitatea de transformare, iar 42% dintre companiile intervievate percep pozitiv utilizarea evaluării în scopul formulării bonității, la care aspectele calitative contribuie din ce în ce mai mult.

Comentarii

„Ultimii ani au fost caracterizați de schimbări importante, iar organizațiile din Sectorul III au fost nevoite să-și regândească strategiile pentru a continua să susțină nevoile sociale și de sănătate, spre binele comunității. Din cercetări reiese unele dovezi precum afirmarea unor noi forme organizatorice hibride, creșterea cererii de personal calificat, necesitatea diversificării resurselor disponibile folosind forme mai avansate pentru finanțarea activităților”, a comentat acesta. Andrei Lecce, șeful Departamentului Impact al Intesa Sanpaolo.

Paul Venturi, directorul AICCON, a subliniat că datele Observatorului „semnalează începutul unei noi etape ghidate de o orientare din ce în ce mai conștientă cu privire la urgența investițiilor în economii de interes general radical diferite de cele din trecut. Această inovație reprezintă o provocare asupra căreia rolul băncii nu este neutru, întrucât Economia Socială îi solicită nu doar produse specializate de nouă generație și recunoașterea biodiversității sale, ci și un rol activ în conceperea strategiilor teritoriale și împărțirea riscurilor”.

În cele din urmă, a vorbit și pe această temă enzo risso, director științific al Ipsos Italia. „Astăzi cooperativele nu caută simpli susținători economici în bănci, ci mai degrabă atât parteneri de proiect pentru realizarea investițiilor, cât și însoțitori în managementul impactului inovator. Profilul relației dintre instituțiile de credit și cooperativele sociale se schimbă așadar. Cooperativele ar trebui să fie din ce în ce mai mult judecate de către instituțiile de credit pe baza unor indicatori mai complexi, capabili să țină împreună indicii economici și indicatorii de impact asupra teritoriului și asupra societății a activității cooperativelor.”

cometariu