Guvernul se pregătește un nou maxi-decret pentru a contracara criza economică declanșată de coronavirus. Valoarea provizionului va fi cel puțin 25 miliarde de euro, care se vor adăuga celor 25 deja alocate cu decretul Cura Italia lunii martie. Toate în deficit. Lumina verde este așteptată în până la mijlocul lunii aprilie: înainte de Paște, dar mai ales înainte de termenul de impozitare din 16, pentru a amână din nou plata impozitelor și contribuțiilor.
Planul va fi articulat pe două direcții principale: garanții și sprijin pentru dezvoltare. Pe primul front, plasa de siguranță pentru întreprinderi și lucrători va fi extinsă: vorbim despre finanțarea Cig pentru încă șase luni (pe lângă cele două deja stabilite) și de consolidarea indemnizației de șomaj pentru lucrătorii pe durată determinată (măsura recomandat în mod explicit de Banca Italiei). Vor fi confirmate și măsurile pentru asigura lichiditatea si solvabilitatea companiilor, antrenant CDP pentru a salva marile companii. În acest fel, este prevenită și o nouă criză bancară, prevenind eșecurile în lanț ale companiilor să provoace un nou val de credite neperformante.
În ceea ce privește a doua direcție, raționăm despre suspenda Codul de Achizitii pentru 6-12 luni, pentru a accelera atribuirea lucrărilor publice, dintre care unele vor fi rezultatul unor noi investiții în asistență medicală și digitalizare, menite să prevină apariția unei urgențe precum cea actuală.
La locul de muncă, bonusul de angajare ar putea fi extins și la peste 35 de ani. Ipoteza de lărgi audiența celor care primesc bonusul de 800 de euro (deja crescut la 100), dar a fost ulterior dat deoparte pentru a evita tratamentul inegal între angajații permanenți și persoanele care își vor pierde locul de muncă în lunile următoare. Nimic de făcut însă în ceea ce privește Irpef taie: conform calculelor Trezoreriei, acestea ar intra în vigoare abia din 2021, iar criza de confruntat este imediată.
Toate previziunile pentru 2020, chiar și cele ale instituțiilor publice, sunt teribile. Cel mai optimist prezice o pierdere a PIB-ului de ordinul 4-5%. Unele bănci de investiții merg până la Două cifre. Potrivit proiecțiilor Observatorului de Conturi Publice al lui Carlo Cottarelli, o scădere de 5% ar crește raportul datorie/PIB la 145%. Cu o investiție publică totală de 100 de miliarde care ar reduce scăderea produsului intern brut la 2%, creșterea datoriei ar fi mai mică, la 141%. Pe scurt, în aceste condiții, cheltuielile publice ajută și la ținerea datoriilor.
Din acest motiv, Pactul de Stabilitate a fost suspendat la nivel european, iar Parlamentul italian va fi chemat să aprobe un decalaj mare în soldurile structurale. Cel mai bun la, deficitul din 2020 ar putea ajunge la 5% din PIB. Dacă atunci din Europa aprobarea pentru euroobligațiuni nu ajunge (sau Coronabond, sau Sanibond) Trezoreria ar putea emite noi obligațiuni de stat cu o maturitate de 50 sau 100 de ani.
