Acțiune

Economia circulară, Italia prima în UE. Far pe plastic

Pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate stabilite la nivel global, rata de circularitate trebuie dublată - Italia este pe primul loc printre primele 5 economii ale UE pentru economia circulară - Ministrul Cingolani: „Trebuie să ne consolidăm capacitățile, tot datorită Recuperării” .

Economia circulară, Italia prima în UE. Far pe plastic

Pentru al treilea an consecutiv, Italia se confirmă pe primul loc printre cele cinci principale economii ale UE în clasamentul referitor laeconomie circulara. Eforturile depuse par așadar răsplătite, dar mai este un drum lung de parcurs. Economia circulară va fi de fapt esențială pentru a continua proces de tranziție ecologică de care are nevoie țara și pe care guvernul Draghi l-a pus în centrul activității sale prin crearea unui minister special. Circularitatea va fi, de asemenea, cheia pentru evitarea catastrofei climatice și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate la summitul de la Paris în urmă cu șase ani. De fapt, depinde de economia circulară 39% din reducerea CO2. Dar pentru atingerea obiectivelor stabilite la nivel global este necesar dublează rata de circularitate actuală a mărfurilor, trecând de la 8,6% la 17%. 

Acestea sunt principalele date cuprinse în cea de-a treia ediție a documentului Raport național privind economia circulară în Italia 2021 realizat de CEN-Rețeaua de economie circulară – rețeaua promovată de Fundația pentru dezvoltare durabilă împreună cu un grup de companii și asociații de afaceri – în colaborare cu Enea și prezentată astăzi în live streaming. La eveniment a fost prezent și ministrul Tranziției Ecologice, Roberto Cingolani. „Italia este o națiune lider în circularitate – a spus ministrul – Reciclăm aproape dublul deșeurilor totale față de Comunitatea Europeană, avem o rată de circularitate care este cu aproximativ 30% mai mare decât restul Europei. Întreaga economie circulară mișcă numere importante: vorbim de peste 210 de operatori din sector, 70 de miliarde de afaceri pe an”. „Acum – a continuat Cingolani – trebuie să ne îmbunătățim capacitatea. Recuperarea este unul dintre instrumentele pe care le avem pentru a ne crește capacitatea, a rămâne lider și a deveni o națiune lider și la nivel global”.

EMISII MAI PUȚINE

Raportul Rețelei de economie circulară se concentrează în special pe contribuția pe care o poate aduce economia circulară la lupta împotriva schimbărilor climatice. 

"Conform Circle Economy Circularity Gap Report 2021 – care măsoară circularitatea economiei mondiale – prin dublarea ratei actuale de circularitate de la 8,6% (date 2019) la 17%, este posibil să se reducă consumul de materiale de la actualele 100 la 79 de gigatone și să se reducă emisiile globale de gaze cu efect de seră cu 39% pe an, apropiindu-se astfel de obiectivul de zero emisii pentru 2050 stabilit de Uniunea Europeană pentru a respecta Acordul de la Paris”, se arată în raport.

Apropo de sectoare individuale, Unep constată că producția de oțel cu reciclare de fier vechi permite reducerea cu până la 38% a emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu producția de oțel primar obținut cu minereu de fier și cărbune. Enea estimează în schimb că reciclarea aluminiului vă permite să reduceți emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 80% în comparație cu producția de aluminiu cu utilizarea de materii prime virgine. Reciclarea de plastic poate reduce emisiile cu 90% în comparație cu producția cu derivate din petrol. În textilePotrivit estimărilor, dublarea utilizării îmbrăcămintei ar putea reduce emisiile cu 44%. Potrivit Comisiei UE, prelungirea duratei de viață a smartphone-urilor cu un an ar economisi 2,1 milioane de tone de CO2 pe an, echivalent cu eliminarea unui milion de mașini din circulație. Apropo de zei transport, unul dintre sectoarele cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice, International Resource Panel (IRP) a estimat că, prin strategii circulare adecvate, 57-70% din emisiile de gaze cu efect de seră ar putea fi salvate în raport cu ciclul materialelor în producția de vehicule şi 30-40% în utilizarea acestora. În fine, referitor la constructie, prin utilizarea materialelor durabile, emisiile din sectorul rezidențial ar putea fi reduse total.

CLASSAMENTUL CIRCULARITĂȚII

Adunând rezultatele obținute în producție, consum, gestionarea circulară a deșeurilor, investiții, ocuparea forței de muncă în sectoare precum reciclarea, repararea și reutilizarea, Italia a obținut în general 79 de puncte, unsprezece mai mult decât Franța care ocupă locul doi cu 68 de puncte. Urmează Germania și Spania cu 65 de puncte și Polonia cu 54.

Clasamentul circularității. Sursa: Raportul Rețelei de economie circulară privind economia circulară

Prin examinarea zonelor individuale analizate de raport, care se referă la date din 2019, în ceea ce privește productivitate Italia pe primul loc: fiecare kg de resursă consumat generează 3,3 euro PIB, față de o medie europeană de 1,98 euro. The consumul intern de materiale pentru Italia este egal cu 490 Mt, în timp ce în ceea ce privește consumul de energie, Italia utilizează aproximativ 116.000 tep (tone echivalent petrol) de energie pe an. În ceea ce privește ponderea energiei regenerabile utilizată față de consumul total de energie, Italia se află pe locul doi, în urma Spaniei, cu 18,2% din energia produsă din surse regenerabile față de consumul final brut. Acolo producția de deșeuri municipale pe cap de locuitor rămâne constantă la 499 kg/locuitor, față de o producție medie europeană de 502 kg/locuitor, în timp ce reciclarea deșeurilor municipale în 2019, conform datelor ISPRA, este de 46,9%, în linie cu media europeană, plasând Italia pe locul doi după Germania. Procentul de reciclare a tuturor deșeurilor este în schimb de 68%, net mai mare decât media europeană (57%): pe primul loc printre principalele economii europene. The rata circulară de utilizare a materiei în Italia este de 19,3% (media UE27 egală cu 11,9%). Țara noastră, în schimb, este ultima în clasamentul dintre marile economii europene după număr de brevete depuse. În sfârșit, în ceea ce priveșteocupație în sectoarele de reparare, reutilizare și reciclare, Italia se află pe locul doi, în urma Poloniei, dar tot înaintea Franței, Germaniei și Spaniei.

VIITORUL

„Prin situații de urgență, în Italia subestimăm amploarea schimbării europene în curs spre economia circulară. Cea mai importantă provocare cu care ne confruntăm acum – declară el Edo Ronchi, președintele CEN – este definiția Planului național de redresare și reziliență: măsurile pentru economia circulară trebuie consolidate. Trebuie să i se atribuie un rol strategic în Planul Național de Tranziție Ecologică”.

Planul de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Europene subliniază că, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, este necesar recuperarea golurilor de circularitate legate de reducerea, întinderea și reutilizarea resurselor, utilizarea materiilor prime regenerative. 

În această direcție, potrivit raportului, Italia a făcut câțiva pași importanți înainte. Septembrie trecut, i decrete de punere în aplicare a directivelor comunitare privind deșeurile conținute în Pachetul Economie Circulară. În plus, până în martie 2022 Programul Național de Management al Deșeurilorcel. Și noul Planul de tranziție 4.0, mai orientat spre sustenabilitate, oferă stimulente specifice pentru investițiile în afaceri care vizează economia circulară. 

„Totuși, pe de o parte, este necesar să fim mai ambițioși în partea dedicată tranziției circulare a PNRR, tocmai pentru că este o oportunitate unică și de neratat, iar pe de altă parte, să punem imediat în aplicare toate cele necesare. instrumente tehnologice, de reglementare, financiare și mai ales de guvernare pornind de la Strategia Națională pentru Economie Circulară care, după cum a comunicat recent ministrul Cingolani, va fi elaborată în lunile următoare de Ministerul Tranziției Ecologice, în colaborare cu Mise și cu sprijinul Ispra și Enea”, declară el Roberto Morabito, director al departamentului de Sustenabilitate al Sistemelor de Producție și Teritoriale a Enea.

cometariu