Chiar înainte de a începe Brexitul și de a fi definite modalitățile de părăsire a Uniunii Europene, multe consecințe economice sunt deja vizibile. De la începutul anului 2016, lira a pierdut 16% din valoare față de euro și 12% față de dolar. inflația a revenit cu mult peste 2% și începe să erodeze puterea de cumpărare a familiilor, în timp ce piața imobiliară londoneză arată o reducere îngrijorătoare a valorilor și a numărului de tranzacții. Multe companii și instituții, în special din domeniul financiar, se pregătesc să își transfere activitățile și personalul pe continent.
Cu toate acestea, de la începutul anului, piețele nu par să se fi concentrat prea mult pe riscuri legate de Brexit. Posibil pentru că este o temă cunoscută de peste doi ani, lira sterlină și piața de acțiuni din Marea Britanie au avut performanțe puțin mai slabe decât restul Europei. Nici măcar estimările economiștilor nu reflectă scenarii deosebit de negative pentru Regatul Unit, implicând realizarea unui acord favorabil.
Dezbaterea a fost, de fapt, concentrată pe ajungerea la un acord cu Uniunea Europeană. „Deal or no deal” a fost îndoiala hamletică care a răsunat în presa anglo-saxonă. Absența unui acord ar însemna suspendarea comerțului cu UE cu consecinţe grave, nu numai din punct de vedere economic ci şi din punct de vedere practic şi aprovizionării cu anumite bunuri.
Trebuie avut în vedere că aproximativ jumătate din comerțul Regatului Unit cu restul lumii merge către Uniunea Europeană.
Dorind să simplificăm, Regatul Unit exportă servicii (în special servicii financiare) și importă produse. În ciuda ofertelor de ajutor ale lui Trump, Statele Unite reprezintă doar o cincime din comerțul cu Europa, iar China cântărește și mai puțin. Prin urmare, nu există nicio modalitate de a compensa impactul părăsirii Uniunii Europene.
În urmă cu câteva zile, presa britanică a relatat câteva declarații ale guvernatorului Băncii Angliei, Mark Carney, care a tras un semnal de alarmă cu privire la eșecul de a ajunge la un acord cu UE, care ar putea duce la scăderea valorilor proprietăților egală cu 35%, majorări ale ratelor și o criză financiară comparabilă, pentru Regatul Unit, cu cea din 2008.
Dar care înțelegere este realistă? Există posibilitatea unui „Brexit soft”? Până în prezent, chiar dacă s-ar găsi un acord, acesta nu ar include serviciile, care sunt esențiale pentru prosperitatea orașului. De fapt, UE a pus libera circulație a persoanelor ca o condiție pentru deschiderea pieței serviciilor, care a fost respinsă de Regatul Unit. Se estimează că aproximativ o treime din volumul de afaceri al orașului, care reprezintă peste 12% din PIB-ul Londrei și aproape 3% din țară, este direcționat către UE. Este dificil de făcut estimări precise în absența detaliilor acordului, dar impresia este că Londra și piața sa imobiliară nu vor putea evita un impact semnificativ.
Chiar și momentul rămâne incert: voința UE și a guvernului britanic ar fi să ajungă la un acord politic până în noiembrie, dar discutarea detaliilor ar putea dura încă câteva luni. Pe baza datelor economice, care privesc spre trecut, lira sterlina pare subevaluata si s-ar putea recupera partial dacă se anunţă o soluţionare favorabilă. Pe termen mai lung, însă, consecințele Brexit-ului vor afecta toate activele din Regatul Unit, cu excepția (poate) pieței de acțiuni, care vede o reprezentare puternică a multinaționalelor cu venituri diversificate în multe valute. Scenariul pe termen mediu pentru Londra și piața sa imobiliară este, așadar, foarte incert.
