2024 va fi unul dintre cei mai bogați ani ai secțiile de votare deschise și, cel puțin pe hârtie, ar putea fi un an decisiv pentru înțelegerea stării democrației în lume. Votul va avea loc în 62 de țări cu o populație totală de patru miliarde, puțin sub jumătate din rasa umană. Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Iran, Taiwan, India, Indonezia, Mexic, Coreea de Sud, Pakistan.
Vom vota alegeri prezidențiale, legislative sau administrative, vor vota 16 țări africane, 11 asiatice, 22 europene, 9 americane, 4 în Oceania. De asemenea, este posibil să aibă loc consultări timpurii, care nu sunt planificate în prezent. Poate în Israel, după încheierea războiului din Gaza și conducerea discutabilă a lui Benjamin Netanyahu. Poate din nou în Argentina dacă experimentul radical al lui Javier Milei provoacă o catastrofă socială mai gravă decât crizele economice provocate de predecesorii săi. Indicele anual al democrației alUnitatea inteligentă Economist.
Din 71 de țări luate în considerare de Indicele Democrației, doar 43 vor avea alegeri pe deplin libere și democratice, inclusiv cele 27 de state ale Uniunii Europene, în timp ce celelalte 28 nu îndeplinesc condițiile de bază pentru a vorbi despre un vot cu adevărat liber și corect, scrie Economist . Alegerile nu vor fi libere în țări precum Bangladesh, unde guvernul a lansat o campanie de atac împotriva laureatului Premiului Nobel pentru economie Mohammad Yunus, sau Pakistan, regimuri drepte care îmbină elemente de democrație și autoritarism, dar mai ales în Rusia, acolo unde există un regim autoritar și unde realegerea lui Vladimir Putin este un dat, și apoi, bineînțeles, în Iran, o țară care influențează politic și economic grupurile aflate în conflict din Orientul Mijlociu.
Reînnoirea Parlamentului European: 400 de milioane de voturi
În Europa vom vota pentru reînnoirea Parlamentului Uniunii: un test decisiv pentru a înțelege cât de mult va cuprinde centrul-dreapta continentală sau centrul-stânga (poate împreună) național-populismul în creștere al extremei drepte. Rezultatul va determina calea Uniunii și va influența soarta democrațiilor liberale din mai multe țări europene. Între 6 și 9 iunie vor fi 400 de milioane de europeni chemat la urne pentru a alege noul Parlament (se întâmplă la fiecare cinci ani). Votul are loc în cele 27 de state membre și mai multe partide eurosceptice și de extremă dreaptă ar putea schimba structura noului Parlament. Italia este reprezentat de 76 de deputați aleși cu sistem proporțional, în care fiecare partid național face parte dintr-un grup politic mai mare din Parlamentul European. Dreapta a schimbat recent axa politică internă în state importante europene, în al nostru dar și în Finlanda și Suedia și mai nou în Olanda. Situația economică dificilă, tensiunile legate de fluxurile migratorii, politicile energetice, mecanismele și acordurile de garantare a stabilității financiare sunt elemente de tensiune și teme electorale ale unor grupuri antieuropene.
Alegeri și în 5 regiuni italiene
În 2024 se vor vota și alegeri administrative în cinci regiuni italiene: Abruzzo, Basilicata, Piemont, Sardinia și Umbria, în timp ce în peste 3.700 de municipalități se vor vota pentru alegerea primarului și a consiliului orașului. Dintre aceste municipalități, 27 sunt capitale de provincie și șase sunt și capitale regionale: Bari, Cagliari, Campobasso, Florența, Perugia și Potenza.
Portugalia va vota pe 10 martie
Prim-ministrul socialist António Costa a demisionat în noiembrie anul trecut, după ce a descoperit că este cercetat pentru corupție în cadrul unei investigații privind presupusele mită legate de mineritul de litiu din țară. El este responsabil de afacerile curente. Partidul Socialist speră în liderul Pedro Nuno Santos, progresiştii şi conservatorii sunt în prezent la egalitate în sondaje, dar mai este timp. Partidul de extremă dreapta Chega („Destul”) reprezintă o amenințare care ar putea pătrunde în bipolarismul tradițional.
În Rusia votăm pe 17 martie
Președintele Putin și-a anunțat deja nominalizarea și nu există îndoieli cu privire la realegerea sa, având în vedere și lipsa liberei inițiative politice a concurenților și a informației.
În fiecare alegere este în joc calitatea democrației, observă Economist. Nu în Rusia lui Vladimir Putin, unde nu există nimic din toate acestea, ci, dimpotrivă, ceva tragic. Secolele trec, dar instrumentele puterii rămân mereu aceleași: războaie imperiale împotriva popoarelor vecine și gulag-uri înghețate pentru supușii ruși. Au făcut-o țarii, apoi Stalin și acum Putin: în mod repetitiv, cu aceleași metode represive asupra unui popor care fusese cloroformat de secole, acum obișnuit politic cu condiția lor servilă. Într-o lume perfectă, votul ar trebui să fie punctul culminant al unui lung proces democratic. În primul rând, ar trebui create o societate civilă independentă, un sistem educațional, un sistem judiciar și o presă. Adesea, rezultatul final al unei curse bruște pentru scaun este corupția, autocrația, ciocnirile etnice și religioase, tirania majorității asupra minorității.
În India se deschid sondaje în primăvară
Alegerile din India din aprilie-mai 2024 vor fi cele mai mari din lume, potrivit Chatham House, un institut politic britanic. Peste 900 de milioane de oameni vor vota, dintr-o populație de 1,4 miliarde. Nu există nicio îndoială cu privire la a treia victorie consecutivă a lui Narendra Modi și a BJP, partidul său naționalist hindus: consensul este de aproximativ 75%. La votul din 2019 au participat 912 milioane de alegători și 677 de partide, cu 780% mai mult decât primele consultări din 1952. Având în vedere creșterea demografică, următoarele vor avea mai mulți alegători, mai mulți candidați și mai multe partide. Întrebarea este însă dacă cea mai mare democrație din lume va continua să fie democrația cunoscută până acum. Ceea ce a păstrat-o a fost o Constituție foarte avansată pentru o comunitate care, atunci când a fost aprobată, avea 85% analfabeti. Potrivit lui B.R. Ambedkar, care a scris-o, India era „o colecție de minorități: o colecție de caste, religii, grupuri etnice și limbi”. Recunoașterea acestui mozaic este cea care a menținut țara unită. În schimb, BJP vrea să transforme India în țara majorității hinduse. Modi poate atinge procentul electoral necesar pentru a face acest lucru, răsturnând capodopera părinților fondatori.
În Marea Britanie votăm (probabil) în mai
Conform regulilor actuale, Legea privind dizolvarea și convocarea Parlamentului din 2022, ultima dată în care Regatul Unit poate merge la vot este ianuarie 2025. Dacă nu sunt convocate alegeri până la 17 decembrie 2024, Parlamentul s-ar dizolva automat, deoarece ar fi trecut exact cinci ani. de la ultimele alegeri generale din 2019. Premierul Rishi Sunak a anunțat deja că intenționează să convoace alegeri, acest lucru s-ar putea întâmpla în mai. Institutul de reflecție a Guvernului spune că există trei ferestre probabile pentru vot: mai 2024, toamna 2024 și ianuarie 2025. Sunak îi va cere oficial șefului statului, regele Carol al III-lea, să „dizolve” Parlamentul.
Votarea se face prin sistemul majoritar. Conservatorii, aflati la putere din 2010, au trecut constant în urma principalului Partid Laburist de opoziție de mai bine de un an în majoritatea sondajelor de opinie. Cea mai gravă criză a costului vieții din ultimele decenii și luptele interioare dintre conservatori care au dus la numirea a cinci prim-miniștri de la votul Brexit din 2016 cântăresc mai mult decât entuziasmul copleșitor pentru laburiști. Recent, a avut loc o remaniere guvernamentală care l-a văzut pe fostul prim-ministru David Cameron revenind din trecut.
În Mexic votăm pe 2 iunie
Pe 2 iunie 2024, mexicanii vor merge la vot. Țara are aproape 100 de milioane de alegători și vor alege un nou președinte pentru un mandat de șase ani. Pentru prima dată în istoria Mexicului, cei doi candidați principali la președinție sunt femei: Claudia Sheinbaum Pardo, fost primar al orașului Mexico City, și fostul senator Xóchitl Gálvez. Buletinele de vot din Mexic vor include, de asemenea, voturi pentru ocuparea a peste 20.000 de posturi publice - un record pentru țară.
Belgia merge la vot pe 9 iunie
Ziua alegerilor în Belgia, votăm pentru alegerile europene și pentru reînnoirea Parlamentului belgian pe 9 iunie. În ianuarie, premierul liberal Alexander de Croo va fi președintele rotativ al Consiliului UE. Politica internă este fragmentată, astăzi sunt șapte partide la guvernare. Cu independentistii flamanzi de extrema dreapta dominanti in Flandra, in timp ce socialistii prevaleaza in Valonia si Bruxelles.
În SUA votăm pe 5 noiembrie
Dar marți, 5 noiembrie, vor avea loc alegerile: alegerile prezidențiale americane. Peste 160 de milioane de americani sunt înregistrați pentru a vota. Ei vor alege al 60-lea președinte al Statelor Unite, care va rămâne în funcție la Casa Albă timp de patru ani, începând din ianuarie 2025.
Pe vremuri, în SUA, un candidat cu 91 de acuzații în patru dosare penale i-ar fi fost deja interzis să ocupe funcții publice. Chiar în Statele Unite, un președinte în vârstă de 81 de ani nu ar candida pentru un al doilea mandat la sfârșitul căruia ar avea 86 de ani: vârsta unui bunic sau a unui tiran, a spus Nelson Mandela. Revenirea lui Donald Trump la cursa prezidențială din Statele Unite nu este o dată. Curtea Supremă din Colorado a decis că fostul președinte nu poate candida în stat din cauza rolului său în atacul asupra Capitoliului din ianuarie 2021. Dar este un stat care probabil ar fi „democratic” și, prin urmare, Trump ar putea câștiga în orice caz. Cu excepția cazului în care hotărârea este un precedent pentru alte state. O victorie republicană ar putea schimba atitudinea geo-politică față de conflicte precum cel ruso-ucrainean, dar și alegeri comerciale. În Statele Unite nu întotdeauna majoritatea americanilor aleg președintele. „Votul electoral” mai important decât „votul popular” permite victoria minorității (de obicei republicane) asupra majorității: în 2000 Al Gore și în 2016 Hillary Clinton au câștigat majoritatea voturilor în fața lui George W. Bush și Donald Trump, dar nu cel al colegiilor stat cu stat.
În Austria votăm toamna
Nu există încă o dată pentru alegerile prezidențiale din Austria. Partidul populist de extrema dreapta FPÖ este la 30%. În timpul pandemiei, FPÖ a găsit sprijin în electorat propunându-se ca un campion al libertății împotriva închiderilor și restricțiilor cauzate de Covid19. Împreună cu alte partide de dreapta, precum AfD germană, Liga Italiană și Rassemblement National franceză, FPÖ face parte din Identity and Democracy în Parlamentul European.
Ce va face Inteligența Artificială?
În sfârșit, există un alt pericol: utilizarea necorespunzătoare a Inteligenței Artificiale. Au fost deja date câteva exemple proaste. Cum și în ce măsură se vor schimba modelele lingvistice ale alegerilor din 2024? Întrebând acest lucru cu oarecare îngrijorare, Economist crede totuși că „crede că AI nu este pe punctul de a distruge 2.500 de ani de experimente umane cu democrația”.
