Costul Superbonusului de 110% este disproporționat față de beneficii pe care îl poate aduce economiei și tranziției energetice. Acest lucru este demonstrat de date, studii, analize, dar mai ales de raportul final al Comisiei de buget al Camerei. Al doilea Observatorul CPI, condus de Giampaolo Galli, există totuși alți doi parametri de luat în considerare pentru a ajunge la o evaluare generală: deficit extraordinar extraordinar (39 miliarde, 1,8% din PIB) pe care Superbonusul l-a provocat în 2023 față de previziunile formulate la sfârșitul lunii septembrie în Nadef și efectele recesive asupra economiei a abolirii Superbonusului.
Toate daunele Superbonus 110%
Superbonusul de 110% a fost introdus prin decretul de relansare din 2020. De atunci, literatura extinsă a făcut posibilă constatarea unor fapte legate de beneficiu. În mare măsură, după cum sa menționat, aceste evaluări sunt cuprinse în proiectul de raport final al investigației Comisiei pentru buget a Camerei privind stimulentele pentru construcție, care a fost lansat la 28 februarie anul trecut. Ce spune acest raport, pe scurt? Superbonusul de 110% elimină conflictul de interese dintre cei care cumpără și cei care vând (inclusiv lanțul de furnizori), provocând creșteri ale costurilor care sunt în sarcina statului și încurajarea fraudei „din motivul evident că cumpărătorul și vânzătorul pot ajunge la o înțelegere pentru a împărți costurile suplimentare între ei, statul plătește la fel de mult”, spune clar Observatorul IPC.
Potrivit estimărilor experților, pentru fiecare 100 de euro de cheltuială aferentă Superbonusului vor fi în jur de 20 sub formă de impozite și contribuții sociale mai mari. Conform celor mai recente date Enea, Superbonusul a costat până în prezent 114,4 miliarde de euro; costul său net pentru stat este, prin urmare, de aproximativ 91 de miliarde.
„Estimările bazate pe datele Enea indică faptul că cheltuielile necesare pentru acoperirea întregului imobil italian ar fi în jur 2 trilioane de euro, aproximativ 100% din PIB. Până în prezent, măsura a avut un impact asupra a puțin peste 10% din totalul clădirilor condominiale italiene și 4% din totalul clădirilor rezidențiale chestionate în Italia”, explică Observatorul pentru Conturi Publice care subliniază apoi modul în care stimulentele pentru renovări favorizează cel mai bogat, cu o concentrare de intervenții finanțate cu Superbonus în cele mai înalte categorii cadastrale.
Superbonusul și deficitul suplimentar pentru 2023
Bilanțul final al Istat, publicat la 1 martie trecut, certifica că prognoza guvernului privind deficitul 2023 formulată la sfârșitul lunii septembrie a fost semnificativ greșită. 39 de miliarde de euro, egal cu 1,8 la sută din PIB. "Este despre o eroare de proporţii gigantice într-o prognoză făcută cu trei luni înainte de încheierea exercițiului financiar”, care este fără precedent, explică Observatorul IPC.
Dar este mai mult, explică organismul condus de Giampaolo Galli: „se observă o puternică dezaliniere între datele finanțelor publice, din care reiese Boom Superbonus de 110% în ultimele luni a anului, și datele economiei reale de la Istat (referitor la investiții în locuințe și ocuparea forței de muncă în construcție), din care nu se pot depista absolut tendințe anormale. Din datele publicate lunar de Enea nu reiese nimic”.
Ce s-a întâmplat? Potrivit Observatorului, este ușor de formulat ipoteza că în ultimele luni ale anului mulți subiecți s-au grăbit să facă plăți pentru lucrări neterminate sau chiar fictive pentru a profita de subvenția de 110 la sută.
Cifre în mână, așadar, „trebuie să ne gândim la un stoc de credite acumulate de 114,4 miliarde la sfârșitul anului 2023. Net de 20 la sută (estimarea noastră a efectului indus asupra veniturilor), constatăm că efectul bonusului asupra datoriei publice. până în prezent este de aproximativ 91 de miliarde. Dacă s-ar face cunoscute datele de la Agenția de Venituri, s-ar putea calcula cât de mult a cântărit deja această datorie totală asupra cassa statului și cât va cântări în următorii ani, întrucât deținătorii creditelor le deduc din impozite. Cu toate acestea, putem spune cu siguranță că efectul este de cel puțin un punct din PIB pe an pentru următorii trei ani”, explică experții.
Incetinirea in sectorul constructiilor
Din ianuarie 2023 Superbonusul este în esență abolit iar desființarea lui se datorează faptului că, departe de a fi autofinanțat, Superbonusul provoacă dezechilibre semnificative în finanțele publice. Aceasta înseamnă că pentru a evalua glefectele asupra economiei reale trebuie evaluat întregul ciclu de viață al măsurii.
„După cum a remarcat Giovanni Tria, nu există niciun motiv să credem că bonusul a avut un efect virtuos asupra potențialului de creștere al economiei. Aceasta înseamnă că atunci când stimulul este îndepărtat, așa cum se întâmplă în ultimele luni, se produce un efect recesiv care în principiu are aceleași dimensiuni și semn opus față de stimulul inițial. Economia revine așadar la punctul de plecare, poziționându-se pe traseul de creștere care s-ar fi produs în lipsa bonusului”, analizează Observatorul.
În 2023, investițiile în construcții au înregistrat o creștere puternică de 3,1%. reducere față de anii precedenți (+28 la sută în 2021 și +12 la sută în 2022) deoarece efectul de rebound post-Covid s-a încheiat și efectul creditelor pentru construcții s-a redus. Pentru 2024, raportul prezice a colapsul investitiilor in restructurare și o scădere bruscă a investițiilor totale.
Biroul de cercetare ANCE prevede o prăbușire de 7,4% a investițiilor totale în construcții, în timp ce potrivit centrului de cercetare Cresme, scăderea ar fi mai mare, egală cu -8,5%. Din nou potrivit Cresme, „activitatea de întreținere a activelor rezidențiale și-a început contracția care va deveni grea în 2024 și 2025: de la 120 de miliarde la valorile actuale în 2022 la 60 în 2026; impulsul excepțional al lucrărilor publice [din cauza PNRR] nu este în măsură să garanteze stabilitatea întregii piețe, ci doar să atenueze căderea acesteia”.
„Așadar, în acest moment, bonusul nu doar cântărește negativ asupra finanțelor publice, dar este și cântărind negativ creșterea economiei”, comentează Observatorul CPI, definind acest punct drept „absolut esențial”. Experții spun clar: „Este posibil ca bonusul să fi avut un efect pozitiv într-o perioadă de recesiune economică. Dar, evaluat la distanță, adică după retragere, efectul său asupra economiei este, aproape prin definiție, egal cu zero”.
În acest context, efecte asupra eficienței energetice rămân, dar acestea sunt efecte destul de limitate, care privesc aproximativ 4% din imobiliare italiană care a făcut obiectul investițiilor stimulate. În general, aceste efecte rămân, în timp ce cele asupra PIB-ului dispar. Așa cum efectele asupra datoriei publice rămân. „Deci până la urmă întrebarea de pus este dacă merită să facem peste 90 de miliarde de datorie publică pentru a finanța restructurarea a 4% din activele imobiliare”, conchide Observatorul.
