La reforma reformelor. Așa a definit ministrul Reformelor Instituționale Elisabetta Casellati proiectul de lege pe care și-o propune modifica Constitutia ducând mai departe promisiunile electorale făcute anul trecut de partidele de centru-dreapta. Desigur, Guvernul a trecut de la prezidențialism la premiership, dar substanța nu se schimbă. Pe parcursul summit-ul de luni majoritatea a găsit un consens asupra proiectului de lege constituțională care va ajunge vineri în Consiliul de Miniștri cu scopul guvernului de a avea reforma aprobată de ambele Camere, în primă lectură, de alegerile europene. În cadrul acestuia, pe lângă alegerea directă a premierului, mai regăsim și acum celebra regulă anti-inversare, oprirea guvernelor tehnice și rămas bun de la senatori pe viață.
Acordul s-a tradus de fapt într-un proiect de text format din cinci articole și deschis modificărilor până vineri. Iată ce prezice.
Alegerea directă a primului ministru
Ultimul proiect al proiectului de lege a circulat în ultimele lucrări modifică trei articole din Constituție: 88 privind puterea șefului statului de a dizolva Camerele, 92 privind numirea primului ministru și 94 privind moțiunea de încredere și cenzură în guvern. Mai simplu spus, dacă proiectul va trece, prim-ministrul va fi șicitit prin vot universal si direct timp de cinci ani și va fi expresia uneia sau mai multor liste conectate.
Legea electorala cu prima majoritara
Proiectul prevede, de asemenea, a sistemul electoral majoritar cu un bonus de majoritate de 55% atribuit la nivel național care ar asigura 55% din locurile în Camere pentru candidații și listele legate de candidatul ales de prim-ministru. Textul vorbește doar de o lege electorală care garantează „reprezentativitatea și guvernabilitatea”, dar nu indică în prezent un prag minim.
Atribuțiile Președintelui Republicii
Potrivit proiectului, Președintele Republicii nu ar mai fi cel care va numi prim-ministrul, așa cum se întâmplă astăzi în baza articolului 92. Șeful statului ar avea doar sarcina de a conferi sarcina prim-ministrului ales. Quirinale ar păstra în schimb puterea de numirea miniștrilor, la indicația șefului guvernului.
Odată numiți și numiți miniștrii, prim-ministrul va merge la Camere pentru a cere încredere: va avea două posibilități. Dacă nu primește încredere prima dată, poate încerca să o ceară a doua oară. Confruntat cu un dublu eșec, șeful statului va dizolva Camerele. Reforma elimină însă posibilitatea Președintelui Republicii de a face acest lucru dizolva doar una dintre cele două ramuri ale Parlamentului.
Regulă anti-răsturnare
În cazul în care prim-ministrul demisionează sau își pierde funcția, Președintele Republicii poate atribui sarcina formării unui nou guvern prim-ministrului demisionar sau unui un alt parlamentar legat de prim-ministru „să pună în aplicare declarațiile referitoare la direcția politică și angajamentele programatice asupra cărora Guvernul Președintelui ales a cerut încrederea Camerelor”. Prin urmare, nu va fi posibil să denumim „guverne tehnice” sau prim-miniştri externi la Parlament ca Mario Monti, Matteo Renzi, Giuseppe Conte sau Mario Draghi au fost.
La revedere senatorilor pe viață
Președintele Republicii nu va mai avea posibilitatea de a numi senatori pe viață. Actualii senatori vor rămâne în funcție.
Reacția opoziției
Într-un interviu acordat Republicii, senatorul Alessandro Alfieri, managerul reformei Partidului Democrat afirmă că „Ne aflăm în prezența unui haos complex de reguli care subminează Republica parlamentară și servește drept armă de distragere a atenției în masă pentru a distrage atenția și a acoperi lipsa de răspunsuri la problemele economice și sociale ale țării. O soluție tipic italiană care, pe lângă ruperea echilibrului dintre prim-ministru și șeful statului dorit de Constituție, nu abordează ceea ce este adevărata urgență instituțională: abuzul decretului de urgență, pus în aplicare de guvern, care golește prerogativele. al Parlamentului”.
Liderul M5S este, de asemenea, critic Giuseppe Conte, conform căreia „Din cauza întrebării unui singur om la comandă, din cauza problemei ideologice, guvernul vrea să răstoarne structura constituțională, și sunt convins că alegerea directă a premierului, cu premierul care nu există și care acolo unde s-a realizat a creat dezastre, să fie soluția. Faptul că cineva este ales garantează stabilitate? Dacă începe să facă ravagii, după o lună cade în disgrație. Pentru a asigura acest lucru, printre altele, ei doresc să creeze un mecanism de slăbire a Parlamentului, aflat sub șantaj, cu prerogativele șefului statului înjumătățite. Putem să stăm la o masă cu cei care propun astfel de aventurism?”.
Singura voce din corul „nu” cu care forțele de opoziție resping proiectul de reformă constituțională a guvernului este Matteo Renzi care afirmă: „Dacă Meloni aduce reforma constituțională cu alegerea directă a premierului, suntem acolo”.
