La Grecia caută din nou un salvator. Pentru a acoperi al enecelea gaura bugetului care s-ar putea deschide în următorii câțiva ani, Atena evaluează două moduri: emite noi obligațiuni pe termen scurt și, în același timp, solicită BCE să amâne scadențele obligațiunilor grecești aflate deja în cuferele Frankfurtului. Ipotezele sunt confirmate de un document scris de Christos Staikouras, ministrul adjunct al Finanțelor grec. În textul, publicat astăzi, dar datat 19 septembrie, Staikouras răspunde îndoielilor ridicate de un membru al Parlamentului grec, dar nu dezvăluie nicio estimare cu privire la cât de mare ar putea fi noul decalaj în conturi.
Guvernul lui Antonis Samaras a recunoscut deja că țara nu respectă angajamentele semnate în schimbul planului de salvare. La rândul lor, oficialii europeni nu exclud în niciun caz că țara ar putea avea nevoie o a doua restructurare a datoriilor pentru a evita din nou falimentul.
Dacă deficitul Greciei nu ar fi redus suficient sau privatizările nu ar produce resursele așteptate – o ipoteză departe de a fi îndepărtată – Atena ar trebui să găsească noi modalități de a strânge fonduri.
„Având în vedere că Eurosistemul deține 28 de miliarde de euro de obligațiuni grecești cu scadență în 2013-2016, se va lua în considerare posibilitatea reluării scadențelor”, a explicat Staikouras, adăugând că orice posibilă extindere a obligațiunilor deținute de BCE ar avea loc „în perioada în sfera și restricțiile legale ale Tratatului de la Lisabona”.
Cu toate acestea, până acum Eurotower - care se bucură de statutul de creditor preferat - a refuzat categoric să accepte pierderi din obligațiunile pe care le-a achiziționat în ultimii ani pentru a susține datoria Greciei.
De asemenea, viceministrul a mai spus că Grecia va trebui să obțină mai mulți bani de pe piețele de obligațiuni în 2015 și 2016, comparativ cu cele 10,6 miliarde de euro prevăzute în acordul de salvare de la începutul acestui an. Decalajul de finanțare ar putea fi de 13-15 miliarde, presupunând că țării i se acordă încă doi ani pentru a-și atinge obiectivele bugetare.
Conform celor anunțate ieri de periodicul german Der Spiegel, gaura din datoria publică grecească s-a dublat față de previziuni, ajungând la 20 de miliarde de euro (în timp ce planul de reducere elaborat de guvernul grec este de doar 11,5 miliarde). Acesta ar fi rezultatul analizelor efectuate la Atena de tehnicienii Troicii (BCE, UE și FMI), care au părăsit țara vinerea trecută fără să aprobe totuși întregul pachet de măsuri propus de Executivul de la Atena.
