Ce este, de fapt, o Bancă Populară? În jurul acestei întrebări aparent simple s-a dezvoltat conferința „Cooperare și credit: principii constituționale și rolul băncilor populare”. organizat la Roma de Asociația Națională a Băncilor Populare și Locale în sfera de aplicare a inițiative pentru cea de-a 150-a aniversare Întâlnirea a avut loc marți la Palazzo Baldassini, pe Via delle Coppelle, într-o sală arhiplină, reunind unii dintre cei mai autorizați juriști italieni în drept societar și cooperativ. Evenimentul a fost conceput și organizat de secretarul general al Assopopolari, Giuseppe DeLucia Lumeno.
Procedura a fost deschisă de Nicolae Antonetti, președinte al Fundației Luigi Sturzo, care a reconstituit rolul istoric al Băncilor Populare în tranziția crucială dintre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și nașterea Republicii Italiene. În acea perioadă, mai mulți tineri destinați să devină membri ai Adunării Constituante înțeleseseră deja rolul creditului popular într-o țară aflată în dificultate economică și care avea nevoie de reconstrucție socială.
Coordonarea conferinței a fost încredințată lui Nicolae Luigi Giorgi, preşedintele Băncii Popolare di Lajatico, care a amintit Louis Luzzatti, fondator al primelor Bănci Populare din Italia și al Asociației Băncilor Populare, a pus întrebarea centrală: „Ce este o Bancă Populară?” Și din nou: „Care sunt elementele care o diferențiază de alte tipuri și naturi de bănci?”
Consulta și valoarea constituțională a cooperării
Întrebarea a căpătat o importanță deosebită în luminacontextul economic actual, marcată de criza globalizării financiare și de modelul neocapitalist. Un răspuns foarte semnificativ a venit din partea hotărârea numărul 116 din 2025 de Curtea Constituțională, chemat să se pronunțe asupra chestiunii dizolvării automate a unei societăți cooperative. Consulta a confirmat că „cooperarea nu este o categorie reziduală a afacerilor, ci o formă organizațională autonomă, înrădăcinată în Constituție, capabilă să unească libertatea economică și coeziunea socială.” Acest pasaj a reprezentat inima dezbaterii romane, deoarece reafirmă protecția constituțională a cooperării și îndeamnă legislativul să își consolideze funcția socială, mutualistă și democratică.
La propoziția clarifică În plus, protejarea interesului public nu poate submina dimensiunea economică și socială a întreprinderii cooperative. Cooperarea nu se naște împotriva pieței, ci contribuie la „umanizarea” acesteia, orientând activitatea economică spre beneficiul comun al participanților într-un spirit de reciprocitate.
În acest context, Băncile Populare sunt denumite subiecți capabili să întruchipeze principii fundamentale: funcția socială a creditului, protejarea economiilor, rădăcini teritoriale, reciprocitate și participare democratică.
Mirabelli: Pluralismul bancar ca protecție socială
Printre cele mai așteptate intervenții s-a numărat și cea a Cesare Mirabelli, Președinte emerit al Curții Constituționale. Mirabelli a subliniat modul în care prezența cooperării în prevederile combinate ale articolele 45 e 47 din Constituție nu este un fapt întâmplător, ci o element esențial al economiei italieneProfesorul a reamintit formula constituțională conform căreia „Republica recunoaște funcția socială a cooperării cu caracter reciproc și fără scop speculativ privat”. Verbul decisiv, a subliniat el, este „recunoaște”: Cooperarea este o realitate deja consacrată în economia și cultura italiană, pe care statul nu le creează de sus, ci trebuie să le recunoască, să le promoveze și să le încurajeze.
Pentru Mirabelli, acest cadru constituțional nu permite intervenții care subminează cooperarea, ci necesită consolidarea pluralismului sistemului. Un sistem non-monolitic, compus din entități diverse și complementare, este esențial pentru susținerea coeziunii sociale și implementarea principiului egalității.
Un răspuns la criza globalizării
Valoarea sentinței a fost preluată și de Giovanni Romano, profesor de drept comercial la Universitatea din Siena, care a numit-o „o gură de aer proaspăt” pentru forma cooperativă. O formă care, de-a lungul timpului, a reușit să supraviețuiască, să se adapteze la schimbare și să-și demonstreze caracterul de neînlocuit datorită interpenetrării utilizatorilor și proprietarilor.
Daniele Umberto SantosuossoSantosuosso, profesor de drept comercial la Universitatea Sapienza, a plasat Băncile Populare în sfera cooperării, subliniind combinația dintre reciprocitate și democrație, garantată de regula „o persoană, un vot”. În opinia sa, Băncile Populare reprezintă o formă avansată de cooperație, capabilă să conserve biodiversitatea sistemului, care este un element „negociabil”. Santosuosso a amintit, de asemenea, tradiția economiei civile a lui Antonio Genovesi, rezumată în ideea că „adevărata bogăție nu constă în posesie, ci în circulație”.
Andrea ZoppiniZoppini, profesor de drept civil la Universitatea Roma Tre, s-a bazat în schimb pe o sugestie concretă: utilizarea pe scară largă a cooperativelor în industria taxiurilor, agricultură și multe alte sectoare. O demonstrație practică a eficacității modelului. Citând decizia Curții Constituționale, Zoppini a legat criza gândirii social-democrate după căderea Zidului Berlinului și cea a paradigmei pieței libere după criza financiară din 2007-2008 de necesitatea de a păstra alte forme economice decât cele pur capitaliste.
De aici reiese ideea politică și economică a conferinței: Banca Popolare nu este o bancă ca celelalteDiversitatea sa nu este o anomalie, ci o resursă care trebuie protejată și încurajată. Într-o epocă marcată de criza globalizării și financiarizarea economiei, creditul popular se propune din nou ca un instrument concret de coeziune socială, rădăcini locale și servicii personale.
La 162 de ani de la nașterea primei Bănci Popolare din Italia și la 150 de ani de la înființarea Asociației, conferința romană a a restabilit relevanța unui model care continuă să se bazeze privind reciprocitatea, participarea democratică și funcția socială a creditului. Hotărârea Curții Constituționale 116 din 2025 a consolidat acest cadru, clarificând faptul că cooperativele și băncile populare nu sunt de domeniul trecutului, ci rămân o un răspuns energic la actuala criză economică și socială.
