Olimpiada Culturală este un program artistic și cultural multidisciplinar al Jocurile Olimpice și Paralimpice, un produs oficial al CIO. Jocurile Olimpice Culturale Paris 2024 reunește sportul, cultura, valorile olimpice și paralimpice în toată Franța. Acest program, deschis și accesibil tuturor, promovează creația artistică, întâlnirile între sportivi, artiști și intersecția publicului.
Mult timp considerat ruda slabă a competiției sportive, ea sportul feminin a căpătat o importanţă tot mai mare de-a lungul unui secol şi jumătate. Expoziția privește înapoi evenimentele acestei povești pline de evenimente care spune implicit și aceea de starea femeilor în Franța.
Istoria sportului feminin în Franța
Istoria sportului feminin din Franța este, în multe privințe, o istorie contestată, adesea chiar împiedicată. În ciuda faptului că s-a născut în același creuzet al unei culturi a timpului liber și al unei noi relații cu corpul, care s-a răspândit progresiv în întreaga societate, sportul feminin a cunoscut o dezvoltare foarte diferită de cea a bărbaților. Expoziția depune mărturie atât practicilor sportive de la sfârșitul secolului al XIX-lea atât evoluția normelor de gen prin performanță corporală, alegerea îmbrăcămintei, coafuri și chiar prin modul în care ne ținem și ne mișcăm.
Plecând de la obiectul „sport”, se povestește istoria concretă, fizică, a femeilor din Franța începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Noul spațiu social format în jurul sportului începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost dotat, mai ales sub egida masculină, cu reguli, valori și instituții autonome. Femeile au fost nevoite să negocieze, și uneori să forțeze, integrarea lor în acest spațiu. Au avut astfel acces ulterior la toate disciplinele sportive, cu o deschidere mai restrânsă, unele rămânând chiar interzise până în perioade extrem de recente, precum boxul sau săriturile cu schiurile. Această inegalitate persistentă se manifestă și astăzi în numărul de licențiați, audiență, veniturile sportivilor profesioniști și chiar reprezentarea în organele de conducere.
Traiectoria sportului feminin în Franța nu este liniară
La începutul secolului, diversitatea a fost tolerată pentru prima dată în cadrul noii „clase de agrement” care tenis sau golf importat din Anglia, în timp ce primele concursuri de drumeții, înot și chiar ciclism au apărut în spațiul public.
La sfârșitul Primului Război Mondial, afișele, colecțiile de presă și de fotografii ale BnF mărturisesc entuziasmul pentru sportul feminin. Se organizează cluburi și competiții, dar nu fără a întâlni o opoziție puternică. Al Doilea Război Mondial a întrerupt practica competitivă a multor sporturi de echipă.
Rugby-ul și maratonul sunt primele realizări ale femeilor
Concomitent cu practicile sportive, expoziția mărturisește astfel evoluția normelor de gen prin performanță corporală, alegerea îmbrăcămintei, coafurilor sau chiar a modului de a sta și de a se mișca. Plecând de la obiectul „sport”, se povestește istoria concretă, fizică, a femeilor din Franța începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Comisar expoziție: Christophe Da Silva, șeful departamentului de conservare al departamentului de Știință și Tehnologie, BnF
