Tocmai în zilele primului turneu european al președintelui chinez Xi Jinping după cinci ani, sub steagul încercării instituțiilor europene de a restabili relațiile comerciale și mai ales de a găsi sprijin pentru convincere a Rusiei Vladimir Putin a evalua unul soluție pașnică pentru Ucraina, Beijing își intensifică puterea moale pe cealaltă parte a lumii, adică în America de Sud. În timp ce așteaptă să înțeleagă dacă Xi poate juca într-adevăr un rol de persuasiune morală cu Moscova, în acest moment certitudinea este că China a oferit Rusiei posibilitatea de a compensa consecințele sancțiunilor UE: în 2023 comerțul dintre cele două țări a ajuns valoarea record de 240 de miliarde de dolari, în creștere cu 26,3% față de 2022 și cu exporturile din țara asiatică au crescut cu 47%. Și Beijing face același lucru în America de Sud, în special in Brazilia cu care sărbătorește o jumătate de secol de parteneriat și care de câțiva ani a fost de departe primul interlocutor al afacerilor chineze.
Legătura China-Brazilia
Modelul este clar și consolidat: Brazilia, care este cel mai mare producător mondial din 10 materii prime agroalimentare, dintre care multe sunt râvnite de partenerul asiatic (în special soia și carnea de vită), le exportă în China, de la care primește în schimb produse industriale și investiții. Toate acestea, în 2023, au atins o valoare record de 480 de miliarde de dolari. Iar printre investițiile pe care Beijingul le face pe teritoriul brazilian sunt și altele tehnologice şi strategice, dintre cele care determină nu numai randamentele economice, ci mai presus de toate servesc la „plantarea unui steag”, pentru a aduce o țară, precum Brazilia, care se află printre primele zece economii mondiale după valoarea nominală a PIB, în sfera sa de influență.
Un parteneriat spațial
Cele mai recente știri provin de la un organ a cărui existență deja mărturisește nivelul de relaţiile dintre cele două ţări: Cosban (Comissão Sino-Brasileira de Alto Nível de Concertação e Cooperação) a anunțat că în câteva săptămâni va fi oficializată crearea unui satelit comun pentru meteorologie, dar și pentru monitorizarea agriculturii (așa-numita „agricultura spațială”) și pentru apărarea mediului, în special a Amazonului.
Deja în acest fel parteneriatul ar fi deosebit de intens și strategic, dar o infrastructură de înaltă tehnologie precum a satelit implică și posibilitatea de a schimb de informații strategice e datele sensibile, care seamănă un pic cu modul în care Beijingul își extinde tentaculele în întreaga lume, inclusiv în Europa. De asemenea, asta pentru Brazilia nu este o știre nouă, având în vedere că în prezent este cea mai mare economie din America de Sud Nu are propriul satelit: „Folosim date furnizate de sateliți europeni, americani sau japonezi, pe care oricum le vom folosi în continuare – a spus președintele Agenției Spațiale Braziliene, Marco Antonio Chamon -. Acest lucru ne va permite să avem prognoze meteo mai precise.”
Importanța depășește, evident, dincolo de prognoza ce trebuie acordată cetățeanului comun pentru a planifica un weekend: este vorba de a ne echipa împotriva schimbărilor climatice, încercând să anticipăm evenimente extreme și catastrofale precum inundațiile teribile care devastează Rioul în ultimele zile Grande do Sul, în sudul Braziliei, provocând sute de victime și milioane de strămutați, oameni dispăruți și familii rămase fără electricitate și apă.
Acordul dintre Xi și Lula
Satelitul intră în domeniul de aplicare alacord semnat acum un an între Xi Jinping și Lula pentru o colaborare mai intensă în sectorul spațial, se va numi Cbers-6 și va fi operațional până în 2028. „Chinezii – a adăugat Chamon – ar dori și ei să ne implice în programul pentru baza lunară permanentă ILRS, dar precedentul Guvernul Bolsonaro a semnat cu programul american concurent Artemis”. În această propoziție există întregul sens al mișcării lui Lula, care, deloc surprinzător, are și poziții mai blânde față de Rusia decât comunitatea occidentală: viitorul Braziliei iar America de Sud este din ce în ce mai orientată către așa-numita „nouă ordine mondială”, adică fosta zonă Brics cea mai apropiată deAxa Rusia-China-India decât la cea euro-atlantică. Începând din Spațiu.
