Războiul dronelor invadează din nou frontul ucrainean, stârnind alarmă pe flancul estic al NATO. O dronă rusească a lovit aseară o clădire rezidențială din Galați., în România, țară membră a Alianței Atlantice și a Uniunii Europene, provocând oexplozie, un incendiu și răni minore la două persoaneAccidentul a avut loc în timpul unui nou val de atacuri cu drone rusești împotriva unor ținte civile și de infrastructură în regiunea Odessa din Ucraina, în apropierea graniței fluviale cu România.
Potrivit Ministerului Apărării din România, Moscova a reluat atacurile împotriva Ucrainei în zona de lângă graniță peste noapte. Cu puțin timp înainte de incident, autoritățile emiseseră un avertisment cu privire la „posibilitatea căderii de obiecte din spațiul aerian înconjurător”. Drona s-a prăbușit apoi într-un bloc de apartamente, provocând o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul zece.
Bucureștiul a denunțat o încălcarea spațiului aerian și a numit episodul „o escaladare gravă și iresponsabilă”. Cazul este deosebit de sensibil deoarece implică direct teritoriul unei țări NATO, deja expusă presiunilor din războiul rusesc împotriva Ucrainei de-a lungul flancului estic al Alianței.
Bucureștiul cheamă forțele naționale de apărare. O navă turcească a fost, de asemenea, lovită.
România l-a informat pe Secretarul General al NATO și a Consiliul Suprem de Apărare a Națiunii s-a întrunit pentru a evalua consecințele incidentului de la Galați. Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a numit incidentul „inacceptabil”, denunțând „o nouă încălcare a spațiului aerian” cauzată de războiul în curs de desfășurare al Rusiei împotriva Ucrainei.
Orașul românesc este situat nu departe de regiunea ucraineană Odessa și de zona portuară dunăreană, o țintă recurentă a atacurilor rusești. Pentru București și aliații săi, atacul cu drone asupra clădirii rezidențiale marchează astfel o nouă escaladare a tensiunilor pe flancul estic al Europei, unde conflictul continuă să aibă efecte directe dincolo de teritoriul ucrainean.
În același timp, presiunea rusească a afectat și transportul maritim comercial din Ucraina. O dronă a lovit nava comercială Ant, arborând steagul Vanuatu-ului, dar și al Proprietăți turcești, în timp ce plecase dintr-un port din regiunea Odesa și se îndrepta spre Turcia cu o încărcătură la bord. Impactul a provocat un incendiu și a rănit doi membri ai echipajului, care au fost ulterior evacuați de navele Marinei Ucrainene și duși la o unitate medicală.
UE, Von der Leyen: „A fost depășită o altă limită”.
Președintele Comisiei Europene Ursula Von der Leyen a acuzat Moscova că a depășit un nou prag„Războiul de agresiune al Rusiei a depășit o altă linie. Un atac cu dronă rusească a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili. Pe teritoriul UE. Suntem pe deplin solidari cu România și cu poporul său.” Von der Leyen a anunțat apoi că Bruxelles-ul va continua să crească presiunea asupra Rusiei, inclusiv cu pregătirea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni.
La NATO a condamnat „nepăsarea” Moscovei și a dat asigurări că va continua să consolideze apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor. Secretarul general Mark Rutte, după o întâlnire cu președintele român Nicușor Dan, a declarat: „L-am asigurat de deplina solidaritate a NATO și mi-am exprimat apropierea de persoanele rănite în accident. Am reiterat că NATO este pregătită să apere fiecare centimetru din teritoriul aliatComportamentul iresponsabil al Rusiei reprezintă un pericol pentru noi toți.”
Sprijinul pentru București a venit și din parteaAmbasadorul SUA la NATO, Matei Whitaker, care a condamnat „incursiunea nesăbuită” pe teritoriul românesc: „Suntem alături de aliatul nostru NATO, România. Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO".
Meloni: „Acesta este un act foarte grav.” Crosetto: „Această escaladare este inacceptabilă.”
Reacția guvernului italian a fost, de asemenea, dură. Primul ministru Giorgia Meloni El a numit atacul din România „o faptă foarte gravă„, subliniind riscul ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei să continue să-și extindă efectele dincolo de granițele conflictului. „Noaptea trecută, o dronă rusească a lovit o clădire civilă din România, rănind doi cetățeni pe teritoriul unui stat aliat și membru al Uniunii Europene. Acesta este un act foarte grav, care demonstrează cum acest război de agresiune nu cruță pe nimeni, continuând să vizeze brutal civili nevinovați, ignorând orice limită și punând în pericol securitatea europeană”, a declarat prim-ministrul. Meloni și-a exprimat apoi „profunda mea condoleanță și solidaritate” față de cei afectați, față de guvern și față de poporul român.
Pe aceeași linie este și ministrul Apărării, Guido Crosetti, care a vorbit despre o „escaladare periculoasă și iresponsabilă „ceea ce nu poate fi tolerat.” Crosetto a exprimat „cea mai puternică condamnare” pentru drona rusească care a căzut asupra unui imobil rezidențial din Galați, provocând două răni, „inclusiv un minor”, și a reiterat solidaritatea Italiei cu viceprim-ministrul și ministrul Apărării al României, Radu-Dinel Mirută, și cu România. Pentru ministrul Apărării, confruntat cu aceste amenințări, „Coeziunea NATO rămâne de nezdruncinat„, deoarece «securitatea unui membru al Alianței și al Uniunii Europene este securitatea noastră, a tuturor”.
Chiar și viceprim-ministrul și ministrul de externe Antonio Tajani „a condamnat ferm încălcarea” a spațiului aerian românesc de către o dronă rusească”, cerând Moscovei „un angajament serios pentru o pace justă și durabilă”.
Kremlinul respinge medierea europeană: „Este parte la conflict”.
Între timp, de la Moscova, Kremlinul respinge ideea unui rol european în medierea conflictului din Ucraina.Potrivit purtătorului de cuvânt al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, Europa nu poate acționa ca un interlocutor neutru, deoarece „luptă alături de Kiev”.
„În acest moment, Europa este parte la conflict alături de Ucraina. Să nu uităm că armele europene trăg direct asupra noastră și este imposibil să ignorăm acest lucru”, a declarat Peskov, citat de Interfax. De aici și concluzia Kremlinului: „Prin urmare, evident, în această situație,Europa nu poate pretinde că mediază în niciun fel".
