Acțiune

Banner FIRSTonline

Alarma de gaz, Franco Bernabè: „Europa nu poate trece prin crize. Ai nevoie de o strategie solidă. Plafonul de preț nu funcționează”

Energia este inima economiei și, așa cum avertizează Franco Bernabè în La Stampa, Europa se confruntă cu o precaritate nesustenabilă: „Trebuie și nu ar trebui să găsească o structură energetică mult mai stabilă și mai competitivă decât ceea ce există astăzi”

Alarma de gaz, Franco Bernabè: „Europa nu poate trece prin crize. Ai nevoie de o strategie solidă. Plafonul de preț nu funcționează”

Energie e geopolitică: două forţe aflate în conflict permanent. franc Bernabe, manager de lungă durată, fost CEO al Eni și Tim și figură aleasă de Draghi pentru a face față crizei Ilva, într-un interviu acordat Apăsați pe trimite un avertisment clar despre urgența regândesc sistemul energetic european. Aliniind probleme și soluții, evidențiază modul în care Bătrânul Continent își pierde competitivitatea, riscând să-și compromită modelul de dezvoltare industrială.

Criza gazelor din Rusia este încă o provocare

Cu blocarea livrărilor de gaze prin Ucraina, Europa se confruntă cu un alt obstacol într-un context deja fragil. Bernabè nu se face iluzii: „Întreruperea furnizării de gaze prin Ucraina adaugă un alt element negativ la un tablou energetic complex pentru Europa. Vorbim de aproximativ 14 miliarde de metri cubi mai puțin. Este un volum semnificativ, chiar dacă nu este strategic”. Adevărata problemă depășește însă termenul scurt: „Problema nu poate fi analizată doar cu impactul pe termen scurt”, avertizează el, invitând Europa să gândească dintr-o perspectivă mai largă.

Ierni blânde, dar nu pentru totdeauna

Absența gazului rusesc a fost atenuată în ultimii ani de ierni în special mituri, după cum subliniază Bernabè: „În ultimii doi ani, lipsa gazului rusesc a fost compensată datorită iernilor blânde, cu temperaturi absolut blânde în comparație cu media și deci favorabile”. El Niño, cu impactul său asupra climei, a jucat un rol crucial: „Acest fenomen și creșterea energiei regenerabile au adus o contribuție substanțială la reducerea dependenței de livrările din Federația Rusă”.

Cu toate acestea, previziunile pentru viitor nu sunt la fel de optimiste. Anul acesta se pare că există o iarnă mai aspră, după cum subliniază Goldman Sachs. „Se așteaptă ca temperaturile să scadă, deoarece există un proces invers față de El Niño. Va fi un sezon mai aspru și mai uscat. Și acesta este un alt factor critic, deoarece va avea ca rezultat o disponibilitate mai scăzută a surselor hidroelectrice”. Într-adevăr, în 2024, clima umedă a facilitat umplerea rezervoarelor, dar „probabil că nu va fi cazul în acest an”.

Energii regenerabile: o gură de aer proaspăt... dar nu o soluție

Bernabè recunoaște importanța energiile regenerabile, dar nu le consideră panaceul pentru toate bolile: „Acoperă aproximativ 16% din necesarul energetic primar al Europei. Aceasta este o cifră remarcabilă, este dublă față de restul lumii. Creșterea a fost deosebit de notabilă în ultimii doi ani, după invazia rusă a Ucrainei.” Dar, avertizează el, nu ne putem baza doar pe acestea: „Regenerabilele ajută, dar nu sunt răspunsul decisiv pe termen foarte lung și, prin urmare, precaritatea europeană rămâne prea marcată”.

Urgența unei structuri energetice stabile

Pentru Bernabè, prioritatea este clară: „Europa trebuie, nu trebuie, trebuie să găsească a structura energetică mult mai mult stabil e mai mult competitiv decât există astăzi”. Problema este însă absența unei strategii comune și împărtășite între țările membre: „Fie țările europene se adună toate pentru a face achiziții comune, fie altfel nu văd cum pot exista soluții gestionabile. Ideea este că multe țări nu ar fi de acord să facă acest lucru. Să ne gândim la Germania, care a introdus o taxă pe exporturile de metan. Este fiecare pentru sine și nimeni nu vrea să renunțe la autonomia națională. Și este o greșeală.”

Unul dintre nodurile centrale, conform lui Bernabè, este slaba conștientizare del rolul strategic al energiei: „În Europa, rolul energiei în garantarea competitivității sistemului nostru industrial nu este perceput în mod adecvat. Ar trebui să fie în fruntea agendelor guvernelor”. Dar de ce nu este? „Din păcate, politica energetică necesită un echilibru între diverse aspecte, de la impactul asupra mediului până la disponibilitatea materiilor prime, prin siguranță. Cu toate acestea, din când în când UE s-a confruntat doar cu una dintre probleme. O abordare holistică ar fi cu siguranță un punct de cotitură.”

Plafon de preț: o soluție falsă

Printre propunerile de continere a preturilor, cel plafon de preț continuă să fie discutată. Pentru Bernabè, însă, este una drum impracticabil: „Un plafon de preț nu ar funcționa. Fie că țările europene se adună toate pentru a face achiziții comune, fie altfel nu văd cum pot exista soluții gestionabile.” Problema este lipsa de unitate: „Multe țări nu ar fi de acord să facă asta. Să ne gândim la Germania, care a introdus o taxă pe exporturile de metan. Este fiecare pentru sine și nimeni nu vrea să renunțe la autonomia națională. Și este o greșeală.”

Gaz american: mană din cer sau laț de la gât?

O altă problemă crucială se referă la importurile de gaze din Statele Unite, care au devenit principal furnizor de gaze naturale lichefiate (lng) pentru Europa. „Producătorii americani au un mare avantaj în a-și exporta gazul în Europa, deoarece îl vând la un preț mult mai mare decât îl vând în Statele Unite”, spune Bernabè. Și aici intervine problema: „Diferența de preț la gaze dintre Statele Unite și Europa a crescut dramatic în ultimii trei ani. Înainte de criză diferența era dublă sau triplă, astăzi este de cinci sau șase ori. Și asta se traduce într-un singur lucru: un colaps al competitivității europene”.

Această disparitate riscă sugruma industria europeană și, pe termen lung, nici măcar Statele Unite nu ar putea beneficia de asta: „Dacă exportăm peste Atlantic, cum vom putea menține prețurile scăzute pe pământul american? Va fi o mare problemă pentru Trump. Nu este sigur că metanul american va continua să reprezinte soluția la lipsa gazului rusesc pe termen lung”.

Declinul securității energetice europene

„În Europa, bunăstarea a fost garantată de două secole de energie abundentă și ieftină garantată de cărbune, astăzi aceste condiții nu mai există”, afirmă Franco Bernabè. Acum, continentul depinde surse fosile străine scumpe si tehnologii surse regenerabile importate din China.

Criticitatea este evidentă: „Nu există un sentiment de urgență cu care trebuie abordate problemele structurale ale energiei pentru a garanta nivelurile de bunăstare de care ne-am bucurat până acum. Nu putem trece lună după lună sau iarnă după iarnă.”

Lipsa surselor stabile și convenabile subminează modelul industrial european: „Acest lucru afectează modelul nostru de dezvoltare, care are o bază industrială puternică”.

Italia și Marea Mediterană: un rol principal?

L "Italia putea juca un rol fundamental în noua scenă energetică europeană: „Dezvoltarea metanului în Marea Mediterană Europa de Est poate face din Italia un centru important. Dar trebuie să insistăm asupra infrastructurii, ceea ce este crucial. În acest sens, ar fi nevoie de un plan european ad-hoc”.

Nu este vorba doar de a construi gazoducte, ci de a face acest lucru cu o viziune strategică care să garanteze țării noastre o poziție cheie în rutele energetice.

Decuplarea și viitorul energetic

În sfârșit, Bernabè subliniază importanța unei reforme structurale a pieței de energie: „Prioritatea este să ajungem la decuplare completă” a prețului energiei electrice din cel al gazului. „Așa cum a făcut Spania cu succes”. Acest lucru ar face posibilă reducerea costurilor pentru consumatori și creșterea competitivității europene, fără a depinde de fluctuațiile prețurilor la gaze.

cometariu