Modificarea Pactului de Stabilitate pentru a lua în considerare „diferențele macroeconomice și structurale dintre diferite țări”, creați un instrument bugetar anticriz pe exemplul programului Next Generation Eu și porniți „forme de gestionare în comun a unei părţi a datoriilor naţionale”. Acestea sunt cele trei propuneri pentru Europa prezentate marți de Ignazio Visco, guvernatorul Băncii Italiei, în cadrul Gânduri finale la Palazzo Koch.
Potrivit numarului unu al Via Nazionale, teoretic cel mai bun drum de urmat ar fi cel al un buget european comun „de dimensiuni adecvate”, dar o inovație de acest fel ar necesita modificarea tratatelor, „un proces îndelungat cu rezultate incerte”. Din acest motiv, Visco sugerează trei soluții alternative mai puțin ambițioase, dar mai pragmatice, ele putând fi implementate „cu tratate neschimbate”.
Reforma Pactului de Stabilitate: noi reguli adaptate țărilor
În primul rând, guvernatorul subliniază necesitatea un cadru de reguli europene „mai flexibil și mai simplu”, dar și capabil să „păstreze disciplina bugetară”. Reforma Pactului de Stabilitate (care va rămâne suspendat pentru tot anul 2023) ar putea fi centrat „pe programe pe termen mediu convenite cu Comisia Europeană și aprobate de Consiliul Uniunii – explică Visco – Aceste programe, definite pe baza unor previziuni macroeconomice realiste și supuse validării independente, ar trebui să indice ținte de datorie și orizonturi de timp pentru realizarea lor, specifice fiecărei țări, depășind criteriul uniform reducerea raportului datorie/PIB prevăzut de normele actuale; ar trebui să definească, de asemenea, un profil de împrumut net multianual în concordanță cu aceste obiective”.
Un nou NexGen Eu, dar structural
Guvernatorul vorbește apoi despre posibilitatea înființării unuia instrument bugetar „gata de a fi folosit în caz de necesitate, evitând nevoia de a crea din când în când programe ad-hoc, așa cum sa întâmplat după criza datoriilor suverane și în timpul pandemiei”. Scopul ar fi „finanțarea proiecte comune cu caracter excepțional sau participa la stabilizarea macroeconomică a zonei ca răspuns la șocuri deosebit de mari”. În ceea ce privește finanțarea, urmând exemplul programului NextGen Eu, „resurse ar fi găsite prin intermediul emisiunea de datorii a Uniunii să le transfere în țările membre pentru a le utiliza cu criterii și în scopuri agreate la nivel european”.
Gestionarea comună a datoriilor publice
În sfârșit, Visco consideră că „există motive temeinice pentru a iniția și forme de gestionare comună a unei părți din datoriile naționale emise în trecut (de exemplu, componenta atribuibilă urgenței pandemice) prin un fond european care achiziționează o cotă din titlurile publice existente, finanțate pe piață”. Guvernatorul recunoaște că o inițiativă similară s-ar ciocni cu „dificultăți politice”, dar subliniază „contribuția pe care o ar aduce la consolidarea stabilității zonei în ansamblu și la crearea unei piețe supranaționale a obligațiunilor publice cu profunzime și lichiditate adecvate”. cu efecte pozitive şi „în vederea finalizării uniunii bancare şi pieţei de capital”. Mai mult, pentru a evita orice încălcare a Tratatelor, „activitatea fondului european ar fi structurată astfel încât să se evite transferurile sistematice de resurse între țări și să se păstreze stimulentele de a conduce politici fiscale responsabile”.
Normalizarea politicii monetare este ordonată. Atenție la spirala preț-salari
La nivel macroeconomic, guvernatorul a reamintit că, conform ultimelor prognoze ale marilor instituții internaționale, inflația din zona euro „va rămâne ridicată în acest an, pentru ca apoi să scadă brusc în 2023”. În acest context, Visco speră că „procesul de normalizare a politicii monetare are loc ordonat”, tot pentru a „evita apariția unor fenomene de fragmentare a pieței care nu sunt justificate de fundamentele economice”. În plus, continuă numărul unu al Băncii Italiei, BCE nu poate contracara în mod direct inflația mărfurilor, ci poate „asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu, păstrând ancorarea așteptărilor inflaționiste și contracarând căutările zadarnice între prețuri și salarii.
Bănci: efecte de război deloc neglijabile, este necesară prudență la împrumuturi și dividende
În ceea ce privește băncile italiene, guvernatorul subliniază că dacă „expunerile directe” în Rusia și Ucraina „sunt limitate”, „Gli efectele indirecte ale conflictului sunt mai greu de evaluat”. Pentru aceasta este necesar ca institutele să opereze „cu prudență pe fronturile clasificării creditelor, a provizioanelor, a repartizării profiturilor”.
În orice caz, pentru Visco, imaginea de ansamblu a sistemului nostru bancar „nu este negativă”: rentabilitatea este încă scăzut, dar a „revenit la ponderea care predomina înainte de criza pandemică”, în timp ce rata de nerambursare a creditului, care a rămas la niveluri scăzute în perioada pandemiei, a fost doar puțin afectată de expirarea treptată a moratoriilor. La finele anului trecut, de altfel, „incidența creditelor neperformante asupra totalului creditelor scăzuse, net de ajustări de valoare, la 1,7%, aproape la jumătate față de sfârșitul anului 2019”.
Investițiile italiene sunt în creștere
În cele din urmă, numărul unu al Bankitalia subliniază o schimbare importantă care a avut loc în ultimii 10 ani: până în prezent, „peste o treime din averea financiară a gospodăriilor este investită în instrumente de gestionare a activelor”, și asta înseamnă că, din acest punct de vedere, „distanța față de media zonei euro s-a redus foarte mult”. În special, „o parte semnificativă a economiilor este administrată de fonduri mutuale destinate investițiilor de retail, în valoare totală de 1.300 de miliarde, față de 1.400 de miliarde de depozite bancare ale gospodăriilor și întreprinderilor”.
