CGIL și UIL se vor întâlni cu prim-ministrul Giorgia Meloni pe 4 noiembrie pe manevra economică dar va fi o întâlnire inutilă pentru că deja au decis să iasă din nou în stradă pe 28 noiembrie cu un grevă general 8 ore. Este a treia lovitură împotriva acestui Guvern, dar este puțin probabil că va duce la vreun rezultat. Un pic pentru că Cgil și Uil se urcă pe oglinzi și manipulează datele pentru a nega căocuparea forței de muncă crește iar ocuparea precară este redusă, după cum demonstrează cifrele de la Istat și INPS. Și parțial pentru că adevărata bătălie pe care ar trebui să o ducă un sindicat serios este cea împotriva salarii mici ei nu o fac prin târguiere cu omologii lor, ci se gândesc să o plaseze în întregime în cuferele statului. Acesta este motivul pentru care cer să ridice continuu ștacheta reducerii panei fiscale și a decontribuției și ar dori să ridica taxele dincolo de Irpef către cei care îi plătesc deja pentru a aloca resurse care nu există astăzi pentru pensii, sănătate, infrastructură și așa mai departe. Este planul pe care secretarul CGIL îl urmărește de ani de zile, Maurizio Landini, care a transformat sindicatul într-un adversar politic cu ochii pe ce va face când peste doi ani nu va mai fi reînnoit pe Corso d'Italia. Dar ceea ce este surprinzător este faptul că Uil di Pierpaolo Bombardieri a renunțat complet la tradiția sa seculară de uniune care caută medierea și compromisuri onorabile pentru a face înțelegeri cu Guvernul și afacerile și s-a ghemuit acum la picioarele lui Landini, gândindu-se că cea mai absolută gregaritate îi asigură viitorul. Dar ce rost are o astfel de uniune? Dacă întotdeauna este de acord orbește cu zdrobirile lui Landini chiar și cu prețul de a provoca dezbinare după diviziune cu CISL, care de fapt nu va intra în grevă, de ce să se înregistreze tot un muncitor la Uil și nu direct la CGIL? Cât de îndepărtate sunt vremurile când socialistul George Bine ai venit făcuse din Uil o uniune modernă, unitară și dinamică pe care astăzi Bombardieri face totul pentru a o șterge.
Uil-ul lui Bombardieri este mereu în urma lui Landini, negând tradiția sa seculară, dar la ce folosește o astfel de uniune?
Bombardieri l-a transformat de mult pe Uil într-un slujitor orb al CGIL al lui Landini, sperând că gregaritatea va oferi un viitor de fapt puțin probabil. Dar cine și ce este utilizarea unui Uil redus astfel?
