Utilizarea „directă” a Fondului de economisire de stat (EFSF) al zonei euro pentru recapitalizarea băncilor aflate în criză, cum ar fi Bankia spaniolă, „este unul dintre elementele aflate în discuție” în dialogul intens dintre guvernele naționale și instituțiile europene în vederea decisivului Consiliului European din 28 și 29 iunie. Acest lucru a declarat astăzi, la Bruxelles, ministrul Afacerilor Europene, Enzo Moavero Milanesi, în răspunsul său adresat reporterilor în marja unei audieri a Comitetului Economic și Social European pe tema „Criza datoriilor suverane”.
„Există o problemă juridică care se evaluează, este unul dintre cele mai importante instrumente care pot fi activate”, a adăugat Moavero. Dezbaterea în curs, referitoare la cazul specific spaniol, se referă la interpretarea orientărilor EFSF privind împrumuturile acordate bănciloradică dacă Madrid poate cere un împrumut limitat la recapitalizarea Bankia, cu condiții care se referă doar la sectorul bancar, sau dacă este obligată, pentru a obține injecția de capital, să prezinte o cerere reală de ajutor financiar Statelor Fondului , cu un program de consolidare bugetară și reforme structurale sub controlul Troicii (Comisia Europeană-BCE-FMI), după calea deja urmată de Irlanda, Portugalia și Grecia, pe care însă Spania nu are intenția să o urmeze.
Orientările EFSF sunt foarte clare împrumutul trebuie acordat statului și nu unei entități private, dar această problemă ar putea fi „rezolvată” cu trecerea finanțării printr-un fond public, care să acționeze ca intermediar. Un fond care pare să îndeplinească aceste cerințe (Fondul Frob pentru restructurare bancară ordonată) există deja în Spania din 2009.
