A tunat atât de tare încât a plouat pentru Grecia. Prin refuzul de a subscrie la propunerile creditorilor (UE, BCE și FMI), care ieri oferiseră o prelungire a ajutorului cu 15 miliarde de euro până în noiembrie și prin convocarea surprinzătoare a unui referendum popular pe 5 iulie, Grecia a aruncat în aer masa negocieri și s-au îmbarcat periculos pe drumul care duce aproape inexorabil la default.
Confruntat cu întorsătura de vineri seară din Atena, care a sunat și sună ca o declarație clară de neîncredere în creditori, Eurogrupul a refuzat să acorde ajutor suplimentar fără garanții pentru reforme (în primul rând pensii și TVA), așa cum i-a cerut ministrului grec de finanțe Varoufakis și a tras la răspundere Grecia. „Poporul grec va supraviețui”, a comentat premierul grec Tsipras, dar nu la fel și cu siguranță nu mai bine decât s-ar fi întâmplat cu un acord cu Europa.
În acest moment, Atena nu va fi ușor să găsească până marți banii necesari pentru plata ratei datorate Fondului Monetar pentru 1,5 miliarde de euro și, dacă Atena nu plătește, implicit va începe automat, chiar dacă tot vor fi nevoie de douăzeci. cu zile înainte ca procedurile tehnice să ajungă efectiv la linia de sosire.
Cea mai imediată problemă este cea de luni când piețele care contau pe un acord între Grecia și creditorii săi și care nu se așteptau să se prăbușească negocierile se vor redeschide luni. Din acest motiv, BCE a lui Mario Draghi a luat imediat terenul pentru a ține focul și a gestiona default-ul, încercând să împiedice Atena să ajungă să părăsească euro și poate și din Europa.
Dincolo de schimbul de acuzații, asaltul la bancomate și supermarketuri, cozile lungi în fața sucursalelor băncilor grecești sunt un instantaneu al dramei pe care o trăiește Grecia, care însă nu poate pune toată vina pe Europa. Cert este că suntem în cea mai gravă urgență și că pentru Atena dar și pentru euro este o alertă roșie. Doar un nou miracol de la SuperMario Draghi poate evita ce e mai rău.
