Surpriză electorală în România: noul președinte este Klaus Iohannis, lider liberal, primar al Sibiului și reprezentant al minorității germane din țară. Sondajele din ultimele zile i-au dat în schimb câștigător premierului social-democrat Victor Ponta. Când au fost verificate 76,5% din buletine de vot, Iohannis a obținut 54,8% din preferințe, față de 45% din Ponta, care a irosit peste 10 puncte procentuale în două săptămâni (primul tur s-a închis cu premierul la 40% față de 30% din provocatorul).
Mai presus de toate, gestionarea votului în străinătate a cântărit performanța dezastruoasă a social-democratului. Comunitatea românească care trăiește în afara granițelor, de fapt, l-a votat în masă pentru Iohannis și, de asemenea, în România sentimentul de solidaritate cu diaspora căruia i s-a refuzat votul în primul tur a avut o greutate enormă: mii de oameni au coborât și ieri. să ceară prelungirea termenului de vot în străinătate, unde mulți români au stat ore întregi la coadă, fără rezultat.
Înfrângerea lui Ponta a fost în primul rând clară pentru premierul care la scurt timp după primele exit poll, care au dat cap la cap și abia începuse numărătoarea, l-a sunat pe Iohannis să-l felicite pentru victorie, dar reiterând că nu va demisiona din funcția de șef. a guvernului. „Le mulțumesc tuturor românilor care au votat – a spus Ponta – oamenii au întotdeauna dreptate. I-am sunat pe Iohanni pentru a-i felicita pentru victorie. Îmi pare rău că am eșuat, dar nu renunț”. Noul președinte a răspuns prin intermediul Facebook-ului cu câteva cuvinte („Am câștigat”) și imediat după aceea s-a îndreptat către mulțimea care ovadă din Piața Universității din București.
Anterior, cozi lungi de mile au fost văzute încă de la primele ore ale zorilor la secțiile de votare majore din străinătate. Oamenii au fost nevoiți să aștepte des în ploaie și în cele din urmă chiar și gazele lacrimogene ale poliției din Torino și Paris. Aceasta a fost situația în care și-au votat circa 360 de români eligibili pentru alegerea noului președinte.
Numărul total de alegători din diaspora, care are peste trei milioane de oameni, a fost mai mult decât dublu față de primul tur, când s-au prezentat la vot 150 de români. Cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat în Italia (unde fuseseră pregătite 51 de locuri, dar fuseseră solicitate aproape 70), în Spania, Moldova, Marea Britanie, Germania și Franța.
Încă de la primele ore ale dimineții, la Roma, Torino, Paris, Londra, München și Stuttgart, mii de oameni s-au aliniat la vot, chiar și după ce s-au confruntat cu călătorii lungi. Când după-amiaza a devenit clar că mulți nu vor putea vota până la ora 21 (ora locală în fiecare secție de votare), au izbucnit proteste atât în străinătate, cât și în România. În București și în principalele orașe, mii de români au ieșit în stradă cerând demisia premierului Ponta și prelungirea orelor de vot: această posibilitate a fost examinată de Ministerul de Externe și Oficiul Electoral Central dar respinsă.
Situația a degenerat la Torino unde 5 de oameni făcuseră la coadă și unde protestele au fost înăbușite cu ajutorul gazelor lacrimogene, ca la Paris. „Victor Ponta a făcut niște greșeli – a explicat analistul think tank-ului Cespri, Sergiu Mișcoiu, referindu-se la controversele din primul tur care au dus și la demisia ministrului de Externe Titus Corlătean -. Principala a fost ostracizarea diasporei. Rezultatul a fost nu atât votul românilor din străinătate, cât solidaritatea României”.
