Atalanta îl face pe Inter să tremure. În remiza de la San Siro, 1-1, nerazzurrii din Bergamo au avut cele mai multe regrete, mărturisind încă o mare performanță în prezența unei echipe mai celebre, dar nu mai puternice. Două motive majore de regret: un penalty neacordat în prima repriză lui Toloi și, mai ales, cel ratat de Muriel în minutul 88. Cu excepția răsturnărilor senzaționale, ar fi fost golul victoriei Atalantei și în schimb columbianul vrăjit de Handanovic, permițându-i astfel lui Conte să evite o înfrângere proastă. Mai trebuie spus că în prima repriză Inter fusese net superioară, meritând avantajul fulger al lui Lautaro (4’, asistență de Lukaku) și apropiindu-se de a marca al doilea gol de mai multe ori, în special cu argentinianul însuși.
Dar Atalanta, după cum sa demonstrat de mai multe ori pe parcursul sezonului, nu moare niciodată și astfel în minutul 40 apare primul semn de reacție: lovitura de cap a lui Toloi și salvarea lui Handanovic, următorul tap-in lipsește cu centimetri. Totuși, explicația vine în reluarea văzută de toată lumea dar nu de Var Irrati, evident distras: brazilianul este retinut de Lautaro si de aceea nu poate ajunge la minge. Oftat de uşurare pentru Inter care, totuşi, revine pe teren hotărât sub ton. Frumoasa echipă din prima repriză, capabilă de un pressing frenetic dedicat exaltării lui Lukaku și Lautaro, lasă de fapt loc unui Atalanta uneori somptuos, chiar feroce în închiderea lui Conte în jumătatea sa, ba mai mult fără să-i lase măcar pe contra. Mutarea lui Gasperini de a-l înlătura pe evanescentul Zapata pentru un Malinovskyi mult mai plin de bătaie a fost decisivă, înlăturând astfel puncte de referință din apărarea Inter.
De atunci a fost un domeniu Bergamo, atestat de postul ucraineanului și, mai ales, de egalarea lui Gosens, grabnic să profite de indecizia lui Candreva și să-l învingă pe Handanovic (75’). Gaspul, care între timp o cuprinsese și pe Muriel, simte un aer de lovitură de stat și de fapt așa ar fi, dacă nu ar fi columbianul, trimis la penalty printr-un fault de Bastoni asupra lui Malinovskyi, se lasă hipnotizat. de un mare Handanovic, decisiv în menținerea egalului. Conte eșuează astfel victoria care i-ar fi dat titlul matematic de iarnă dar poate, în lumina meciului, preferă să privească paharul pe jumătate plin. „Am început o călătorie și ne aflăm acolo, avem multe merite având 46 de puncte dar trebuie să fim foarte realiști pentru că există o cale de urmat – analiza lui la conferința de presă. – Retragem totul într-o situație dificilă. Apoi vezi clasamentul, vezi că ești acolo și închizi ochii la atâtea situații. Mă rog mereu ca toți jucătorii să fie acolo, dar accidentările și suspendările sunt acolo și, prin urmare, pătura devine prea scurtă”.
Mesajul către club, încă o dată, este destul de explicit, dar ei știu bine că antrenorul are dreptate: nu întâmplător mișcările pe piața transferurilor continuă, începând cu Eriksen (negociază cu Tottenham pentru a-l avea imediat) trecând prin Giroud și Young, ambii foarte apropiați. Dar acum mingea trece la Juve, chemată să învingă Roma în superprovocarea de la Olimpico (20.45) și să cucerească titlul de campion de iarnă. Un meci delicat pentru amândoi, pentru că dacă este adevărat că punctele cântăresc foarte mult pentru bianconeri, același lucru se poate spune despre giallorossi, la egalitate în prezent de Atalanta pe locul patru. Pe scurt, meciul de astăzi riscă să schimbe mai multe echilibre în zona superioară a clasamentului, motiv pentru care tensiunea va fi foarte mare.
„Este un meci dificil – a recunoscut Sarri fără îndoială. – Roma are mulți jucători tehnici și știu să pună mingea să meargă bine atunci când recuperează mingea, pot fi foarte periculoși dacă îi lași să joace. Dar avem un potențial ofensiv foarte mare, trebuie doar să putem profita la maximum de el. Până acum am fost buni doar în unele părți ale cursei, scopul este de a găsi continuitate pe termen lung, ca împotriva lui Cagliari”. Doar meciul cu sardinii dă încredere alb-negrilor, opusul unui rom proaspăt de la knock-out-ul cu Torino care le-a subminat certitudinile și stima de sine. Rezultatul de la San Siro i-a adus și Atalantei cârligul, motiv pentru care pierderea din nou ar putea fi foarte costisitoare.
„Sunt mai îngrijorat când jucăm împotriva Genovei sau Torino decât împotriva lui Juve, Inter sau Napoli – a răspuns Fonseca. – Până acum ne-am confruntat mereu cu cele mai bune echipe în cel mai bun mod posibil, este o problemă de atitudine: trebuie să muncim pentru a schimba mentalitatea și a cere din ce în ce mai mult. Împotriva Juve știm că nu putem greși, avem nevoie de concentrare absolută. Și în curând vom putea lupta cu ei și cu Inter, de asemenea, într-un sens absolut...”. Prezentul ne spune însă că cele două echipe se luptă pentru obiective diferite și că în această seară, în fața stadionului sold out de la Olimpico, nu își vor putea permite greșeli.
Sarri a decis să confirme 4-3-1-2 deja văzut împotriva lui Cagliari, prin urmare Szczesny în poartă, Cuadrado, Demiral (în fața lui De Ligt), Bonucci și Alex Sandro în apărare, Rabiot, Pjanic și Matuidi la mijloc, Ramsey pe prima linie, Dybala și Ronaldo în atac. Multe mai multe probleme în schimb pentru Fonseca, forțat să renunțe atât la Kluivert, cât și la Mkhitaryan, precum și de a avea de-a face cu influențatul Spinazzola. 4-2-3-1 lui va fi astfel aproape obligatoriu cu Pau Lopez între posturi, Florenzi, Mancini, Smalling și Kolarov în spate, Veretout și Diawara la mijloc, Zaniolo, Pellegrini și Perotti în spatele singuraticului atacant Dzeko.
