2 aprilie, președintele american Donald Trump a anunțatintroducerea de noi taxe de import, o intervenție care a zguduit piețele globale și a deschis un capitol al incertitudinii economice. În timpul a ceea ce el a numit „Ziua Eliberării”, Trump a relansat protecționismul american, introducerea discutați regulile comerțului internațional pe care chiar Statele Unite ajutaseră la construirea. Repercusiunile acestei mișcări, așa cum se subliniază în ultimul număr al REF Conjunctura, un periodic de analiză și previziuni asupra economiei italiene realizat de Căutări de ref, riscul să implice întreaga lume, inclusiv Europa, cuItalia pe prima linie printre cele mai expuse ţări.
Trump relansează provocarea comercială
Noua administrație americană a decis să folosească taxele vamale ca a instrument de reechilibrare a relaţiilor comerciale cu restul lumii. Conceptul din spatele acestei mișcări este relativ simplu, dar extrem de ridicat controversat: dacă o țară vinde mai mult decât cumpără din Statele Unite, atunci va fi „pedepsită” cu tarife mai mari. De la începutul lunii aprilie 2025, tarifele SUA au fost majorate: 20% pentru Uniunea Europeană, 34% pentru China și chiar 46% pentru Vietnam. Canada și Mexic au fost excluse datorită acordurilor de liber schimb existente. Acolo alegerea de a se baza pe balanța comercială bilaterală este problematică, Ca nu exista fundatie în normele comerciale internaționale actuale, încălcând în mod clar reglementările OMC.
Această mișcare are imediat piețe financiare destabilizate. Wall Street a reacționat negativ cu o scădere bruscă a Nasdaq, în timp ce dolarul a înregistrat o slăbire neașteptată, semn că piețele citesc taxele ca un indiciu al închidere și instabilitate economică. Politicile protecționiste, de fapt, sunt capabile să descurajeze investițiile și să încetinească comerțul internațional, care sunt elemente vitale pentru creșterea globală.
Efectul domino: inflația, ratele dobânzilor și comerțul internațional
Noile politici protecționiste ale SUA nu numai că schimbă relațiile comerciale bilaterale, ci au și un efect de domino asupra întregii economii globale. Conform estimărilor OMC și OCDE, dacă taxele ar fi să rămână în vigoare (au fost amânat cu 90 de zile pentru a le permite statelor să „trateze” cu SUA), PIB-ul global ar putea suferi a contracție până la 0,8% în perioada de doi ani 2025-2026. Economiile Americii de Nord, și în special cele ale Statelor Unite, ar fi cele mai afectate, dar și Europa ar avea de suferit, chiar dacă într-o măsură mai mică.
Creșterea taxelor determină a costuri în creștere pentru întreprinderi, împiedică logistica globală și introduce o incertitudine semnificativă. Confruntate cu politici imprevizibile, multe companii decid să amâne decizii strategice, ceea ce are un impact negativ asupra creșterii. LA nivel macroeconomic, Rezerva Federală se confruntă acum cu o situație complexă: pe de o parte există presiune pentru a scădea ratele și să stimuleze economia, pe de altă parte, creșterea tarifelor duce la creșterea prețurilor, amenințănd stabilitatea inflaționistă.
Il consolidarea monedei euro față de dolar Acest lucru nu face decât să înrăutățească lucrurile pentru întreprinderile europene, care se confruntă cu tarife mai mari, în timp ce incertitudinea economică face dificilă planificarea strategică pe termen lung.
Italia printre cele mai afectate țări
Țara noastră, printre cei mai expuși la tarifele SUA, se află într-o poziție deosebit de vulnerabilă. Potrivit raportului de REF Conjunctura, Sectoarele italiene cele mai expuse riscului includ îmbrăcăminte, încălțăminte, alimentație și inginerie mecanică, sectoare în careexport în Statele Unite reprezintă o parte semnificativă din cifra de afaceri.
Deja în 2024, produsele italiene exportate în Statele Unite erau supuse unei taxe medii de 2,1%. Odată cu noile taxe, costul pentru multe companii va crește semnificativ, punând competitivitatea companiilor noastre este în pericol pe piețele internaționale. În timp ce unele sectoare, cum ar fi industria farmaceutică sau prelucrarea metalelor, au o capacitate mai mare de a absorbi șocul, altele, precum alimentația și băuturile sau textilele, s-ar putea confrunta cu dificultăți mult mai mari.
În 2024, Statele Unite au fost Al doilea mare partener comercial al Italiei după valoarea de export. Made in Italy, cunoscut pentru calitatea sa, se bucură de ani de zile de o poziționare excelentă pe piața din SUA. Odată cu introducerea de noi taxe, riscul este ca tarifele medii să poată dublu sau chiar triplu în unele categorii de produse, compromițând competitivitatea mărfurilor noastre și punând în pericol cotele de piață pe care ne-am străduit atât de mult să le câștigăm.
Sectorul de moda si incaltaminte, simbol al Made in Italy, este printre cele mai afectate. REF raportează că taxele efective asupra acestor produse au fost deja peste 10% în 2024, iar cu noile măsuri acestea ar putea crește și mai mult, scotând multe întreprinderi mici și mijlocii din activitate. Sectorul alimentar, deși reprezintă o pondere semnificativă a exporturilor italiene către Statele Unite, este mai puțin vulnerabil în ceea ce privește PIB-ul național, dar riscă totuși să sufere prejudicii pentru ocuparea forței de muncă și reputația.
În plus, sectorul mecanic și prelucrarea metalelor, cu valoare adăugată ridicată și cu o înclinație puternică pentru exporturi către Statele Unite, ar putea vedea marjele reduse pe termen lung din cauza combinației de taxe, cursuri de schimb nefavorabile și incertitudini strategice.
Ce poate face Italia: între diplomația comercială și strategia industrială
În acest context, opțiunile pentru Italia sunt articulate pe mai multe fronturi. Este esențial ca țara noastră să participe activ la un răspuns european unit, care întrebare utilizarea arbitrară a tarifelor și respectarea regulilor comerțului internațional. Uniunea Europeană, de fapt, trebuie să răspundă nu numai cu contramăsuri, dar și cu o propunere politică pe termen lung care promovează cooperarea internațională.
În al doilea rând, Italia trebuie diversifica piețele sale de desfacere, vizând noi zone de creștere, cum ar fi Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și Africa. Aceste piețe ar putea reprezenta oportunități de dezvoltare pentru Made in Italy, dar necesită a angajament coordonat în ceea ce priveşte logistica, promovarea şi diplomaţia economică.
În cele din urmă, intern, este necesar Consolidarea competitivității companiilor italiene, îmbunătățirea mediului economic intern: reducerea birocrației, investiții în infrastructură, promovarea digitalizării și a accesului la credit. Numai în acest fel companiile noastre vor putea reacționa la provocările impuse de tarife și vor putea profita de noi oportunități de creștere.
