Par mai clare intenţiile reale ale guvernului pe un subiect care a fost discutat pe larg în ultimele săptămâni: cel sterilizarea cd a reglajelor automate a cerințelor de vârstă și de contribuție pentru pensionare în raport cu creșterea speranței de viață de maximum trei luni la fiecare control bienal ISTAT.
Il mecanism – după încheierea blocadei – a devenit din nou operațional la 1 ianuarie a anului în curs, dar nu a intervenit până în 2026 ca urmare a nerealizării creșterii speranței de viață, în timp ce, conform previziunilor, ajustarea automată la trei luni a cerințelor de pensie la speranța de viață ar trebui să devină operațional până în 2027.
Efectele așteptate din 2027
În consecință, cel tratament pentru bătrânețe ar trebui să urce de la 67-67,3 de ani; acea avansat pe baza numai contribuțiilor plătite (indiferent de vârstă) ar trebui să crească pentru bărbați de la 42 la 10 luni și 43 de ani și o lună; pentru femei de la „41+10” la „42+1”. Acest lucru ar duce prin urmare la a creșterea vârstei de pensionare și, în unele cazuri, chiar și reapariția fenomenului „exodaților” dar limitată la „avansele” din ultimii ani legate de acorduri de pensionare anticipată sau contracte de extindere.
A cuantifica-l în ultimele câteva săptămâni a fost CGIL pe care a estimat-o în peste 44 de mii de muncitori, atât bărbați, cât și femei care, fiind interesat de acorduri de companie semnate între 2020 și 2024 pt ieșiri timpurii chiar și cu ajutorul „toboganelor” si luand in considerare si cei implicati de ieșiri cu fonduri de solidaritate bilaterale, în doi ani din cauza creșterii pragurilor de pensie ar risca „să se găsească fără venituri și fără contribuții”.
Sterilizare selectivă
Guvernul a luat imediat măsuri declarat disponibil pentru "sterilizare". Cu toate acestea, domeniul de aplicare al audiente care ar fi fost interesate (noii pensionari anticipați sau toți viitorii pensionari anticipați?) și acest lucru a influențat și indicarea costurilor preconizate imediat și în mod regulat.
Se pare că, în acest moment, ipoteza de pe tabel este cea a a oprire de doi ani, până în 2028, care ar viza exclusiv grupul mare de potențiali noi pensionari anticipați. Și asta și-ar găsi chiar un loc în Decretul-lege „Plăți în avans fiscale” din 1 mai (care pare să fi devenit o întâmplare obișnuită pentru guvern).
O interventie de acest gen ar avea un impact limitat asupra finanțelor publice (printre 150 până la 250 de milioane pentru un an din primele estimări ale tehnicienilor Mef, care identifică posibilele acoperiri). Și asta este limita de cheltuieli răspândit prin declaraţiile lui Claudius Durigon (subsecretarul cu răspundere pentru pensii) cu referire la unii zeci de mii de noi pensionari anticipati.
o sterilizare pe suprafata larga, Asta Ar costa nu mai puțin de 1,5-2 miliarde: o cantitate cu siguranta mai apropiata de cea pusa in circulatie de CGIL, al cărui orientare asupra mărimii măsurii devine practic atât de explicit.
Posibila amânare a legii bugetului
Se spune atunci că „oprirea pentru toți” ar fi amanat pentru toamna la momentul definirii următoarei legea bugetului. Guvernul va fi însă chemat să se ocupe de actualul cadru al finanțelor publice, cu o creștere în 2025 care în viitorul Def va fi redusă la jumătate de executiv față de previziunile inițiale și pentrudatorie-efect și cu unul Cheltuielile cu pensiile încă într-un ritm susținut; prin urmare, marja de manevra pare aproape inexistenta.
Cu atât mai mult cu câtadecvata – după ultima actualizare Istat privind speranța de viață incluse deja în devizele ultimei Raportul ianuarie al Oficiului General de Contabilitate al Statului asupra tendințelor pe termen mediu-lung ale sistem de pensii - nu ar mai fi de evitat, dacă nu cu sterilizare. Cel care este în favoarea unui stop structural la actualizarea cerințelor este cel Pd care a prezentat o moțiune Camerei propunere de lege care „îngheață permanent ajustarea automată a vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață„. Pentru Dems i 67 de ani pentru pensia pentru limită de vârstă „este o limită de netrecut".
Analiza Oficiului General de Contabilitate al Statului
pe dinamica efectivă a cheltuielilor răspândește, cu următoarele considerații, cel RGS în Nota de actualizare pentru raportul nr. 25 privind tendințele cheltuielilor cu pensiile și sănătatea.
în perioada de cinci ani 2019/2023 noile pensii au înregistrat o mărime semnificativ mai mare decât media pentru perioada de doi ani 2017/2018 (care, la rândul ei, era deja mai mare decât media pentru perioada 2012-2016 din cauza creșterii fiziologice a accesului cauzată de maturizarea progresivă a cerințelor stabilite de Decretul legislativ nr. 201/2011), ca urmare a măsurilor generale de facilitare a accesului la pensionare anticipată introduse de către Decretul legislativ nr. 4/2019 şi extinderi aferente precum şi pentru manifestarea treptată a efectelor tranziţiei demografice negative, care va avea o pondere tot mai mare în viitor. În perioada analizată,acces la pensie a fost confirmat în dimensiunea maximă înregistrată de la începutul anului 2000, și în special pentru pensionare anticipata.
În esență, în fața unei creșteri fiziologice a accesului la pensie datorată, începând cu perioada de doi ani 2017/2018, maturizării progresive a cerințelor introduse prin Decretul legislativ nr. 201/2011 (Reforma Fornero), Decretul legislativ nr. 4/2019 (și extensiile aferente) lansate de Numărul 1, introducerea unui canal nou și suplimentar pentru accesul generalizat la pensionarea anticipată, derogări de la mecanismele de ajustare a cerințelor pentru accesul la pensionare anticipată și extinderea semnificativă a așa-numitului regim de opțiune pentru femei, a dus la adăugarea substanțială a noi accesuri la pensionare anticipată la fluxurile de pensii care se află deja în mod natural în perspectivă de creştere datorită reverberării efectelor tranziţiei demografice negative. Pe plan financiar efectele rezultate pentru perioada de cinci ani examinată din prevederile Decretului legislativ nr. 4/2019 sunt încă relevante și de natură multianuală.
Le Măsuri de flexibilitate în accesul la pensie introdus prin Decretul legislativ nr. 4/2019 au presupus, așadar, cumulativ aproximativ 32,3 miliarde de euro în cinci ani de aplicare, la care trebuie adăugate efectele consecvente care decurg din reducerea nivelului de ocupare și creșterea potențială consecventă.
Cheltuielile cu pensiile în raport cu PIB
La cheltuieli cu pensiile Prin urmare, prezintă rate de creștere, net de indexare, care sunt sistematic mai mari decât rata de creștere a PIB-ului real. Acest lucru a dus la o creștere în perioada generală 1999-2023.incidenţa cheltuielilor cu pensiile raportat la PIB cu 1,7 puncte procentuale, chiar dacă această perioadă a fost doar parțial afectată de tranziție demografică negativă care își va arăta în principal efectele în următoarea 15-20 ani, rezultând o creșterea în continuare așteptată și semnificativă a incidenței cheltuielilor cu pensiile.
Din 2019, raportul cheltuielilor cu pensiile/PIB se deplasează de-a lungul unei tendință de creștere care, cu excepția reducerii abrupte legate de recuperarea post-pandemie, durează aproximativ douăzeci de ani.
În special, raportul dintre cheltuielile cu pensiile și PIB crește brusc, stând la 16,9% în 2020 ca rezultat al contracție bruscă a PIB-ului legat de faza acută a urgenței sanitare. În în următorii doi ani raportul se reduce, atunci reluarea creșterii în perioada următoare.
în perioada de doi ani 2023-2024, ținând cont și denivel ridicat de indexare (legată de creșterea semnificativă a ratei inflației înregistrată de la sfârșitul anului 2021 până în 2023), cheltuielile cu pensiile în raport cu PIB-ul cresc, ajungând la 15,4 la sută la sfârșitul perioadei de doi ani. Această tendință este influențată și deaplicarea măsurilor de securitate socială ale Decretului legislativ nr. 4 din 2019 și prelungiri aferente, care, prin încurajarea pensionării anticipate, determină, în special pentru anii 2019-2021, o creștere substanțială a numărului de pensii în raport cu numărul de persoane ocupate și continuarea, la nivel financiar, a efectelor oneroase legate de perioada multianuală de pensionare anticipată.
Creșterea relației în următorii ani
Ulterior, cel creșterea relației tra cheltuielile cu pensiile și PIB-ul accelerează pentru a ajunge la valoarea de 17,1% în 2040, rămânând la acest nivel în următorii doi ani. În această perioadă, evoluția raportului dintre cheltuielile cu pensiile și PIB este atribuită în principal creșterii numărului de pensii față de numărul de persoane ocupate, atribuităretragerea generațiilor de baby boomer, care este doar parțial compensată deridicarea cerințelor minime de acces la pensie și prin efectul de limitare a sumelor pensiilor exercitat de aplicarea treptată a sistemului de calcul contributiv pe toată durata vieții de muncă.
Din 2043 încoace, raportul dintre cheltuielile cu pensiile și PIB este de așteptat să scadă progresiv, atingând 16,0% în 2050 și 14,1% în 2060. În ultimul deceniu de previziuni raportul dintre cheltuielile cu pensiile și PIB arată o scădere ușoară înainte de converge la 14% în 2070. reducerea rapidă a raportului între cheltuielile cu pensiile și PIB în faza finală a perioadei de prognoză este determinată deaplicarea generalizată a calculului contributiv care este însoțită de stabilizarea, și inversarea ulterioară a tendinței, a raportului dintre numărul de pensii și numărul de persoane ocupate. Această tendință este afectată atât de ieșirea progresivă a generațiilor baby boom atât ajustarea automată a cerințelor minime de pensionare în funcție de speranța de viață.
