Cel văzut ieri în Biroul Oval de lângă premierul britanic, Keir Starmer, a fost o Atu care părea rezonabil, aproape dialogant, care pretindea că are relații bune atât cu Putin, cât și cu Zelensky, pentru care a luat înapoi definiția de „dictator”, care a anunțat tarife de la 2 aprilie dar doar „pentru reciprocitate cu UE”. Pe scurt, un Trump care părea să-și fi „schimbat cursul”, conform comentariului fierbinte lansat de însuși Starmer la Washington pentru a conveni asupra unei linii comune privind Ucraina și îndatoriri la câteva ore după vizita la Casa Albă a președintelui francez Emmanuel Macron.
Pământuri rare din Ucraina, semnează astăzi Trump-Zelensky
Activismul european din ultimele zile condus de Paris e Londra poate l-a sfătuit pe Trump să adopte o atitudine „mai blândă”, conștient de faptul că nu mai era singurul maestru al domeniului capabil să dicteze condiții tuturor și tuturor, contandu-se doar pe aliante europene izolate precum Ungaria lui Orban sau Italia a lui Meloni. În fundal, însă, rămâne narațiunea lui Trump de a acționa întotdeauna în interesele americanilor, dar într-un cadru de securitate și prosperitate globală.
Este și cazul acordului pe care Trump îl va semna astăzi cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky cu privire la așa-numitul „Pământuri rare” pentru a valoare estimată de 500 de miliarde de dolari. O vizită care era pe cale să fie anulată în ultimul moment dar care pare să fi fost confirmată datorită intervenției directe a președintelui francez Macron. Se plănuiește crearea unei companii comune ucrainene și americane cu 50% de proprietate, respectiv, pentru exploatarea zăcămintelor, ale căror venituri să fie folosite pentru reconstrucția țării. Potrivit Ministerului Resurselor Naturale și Mediului din Ucraina, rocile țării conțin materii prime „esențiale”, inclusiv grafit, litiu, titan, beriliu și uraniu. Resursele necesare pentru a produce baterii, sisteme radar și armuri, esențiale pentru sectoarele de apărare și tehnologie, și ar contribui într-un fel la reducerea dependenței SUA de mineralele chineze.
Deși țara a cartografiat peste 20.000 de zăcăminte și situri miniere, doar aproximativ 8.000 dintre ele au fost evaluate ca viabile. Dintre acestea, mai puțin de jumătate erau în uz înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în urmă cu trei ani.
Donald Trump a numit acordul cu minerale un „stop de siguranță”, un fel de garanție pentru securitatea Ucrainei. Cuvântul este același folosit de unii lideri europeni, printre care Emmanuel Macron și Keir Starmer, pentru a descrie garanția de securitate pe care și-ar dori-o de la Statele Unite să sprijine un contingent de trupe condus de europeni. Dar, a explicat Trump, „trebuie să încheiem un acord de pace înainte de a trimite trupe de menținere a păcii”. Trump și-a exprimat încrederea că un acord între Moscova și Kiev ar putea fi ajuns în curând dar se gândi ipoteza intrării Ucrainei în NATO este nerealistă. Potrivit președintelui american, Putin va respecta acordul și „nu va invada din nou Ucraina”. Trump și-a luat întreg meritul pentru începutul negocierilor. „Dacă nu aș fi fost ales, nimeni nu ar fi vorbit cu Putin”, a spus el.
Trump, Europa și problema tarifelor
Cu Starmer, președintele SUA a abordat și problema tarifelor. „UE este dură cu noi în ceea ce privește comerțul, nu ne place modul în care UE tratează companiile noastre. De aceea vom avea tarife reciproce cu UE pe 2 aprilie”, a anunțat Trump. Cu câteva ore mai devreme a fost mult mai dur când a declarat că Uniunea Europeană „A fost creat pentru a încurca Statele Unite, acesta este scopul lor, au făcut o treabă bună, dar acum sunt președinte”. Răspunsul purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene nu a întârziat să apară: UE reprezintă o piață unică de 450 de milioane de consumatori de la care companiile americane au realizat profituri uriașe de-a lungul anilor, creând un schimb de 1,5 trilioane de dolari pe an. „Suntem gata să colaborăm dacă regulile sunt respectate. Dar ne vom proteja, de asemenea, consumatorii și companiile noastre la fiecare pas”, a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Faptul că climatul dintre Washington și Bruxelles nu este cel mai bun este demonstrat și de faptul că întâlnirea planificată inițial între Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă a Uniunii Kaja kallas si secretarul de stat Marco Rubio a fost anulat „din cauza unor probleme de programare”. Președintele Parlamentului este și el la Washington zilele acestea Roberta Metsola conform căreia „tarifele și războaiele comerciale produc doar perdanți, în timp ce Parlamentul European lucrează pentru o situație de câștig pentru toate”.
Un climat care s-a reflectat și în ședința de Miniștrii de Finanțe G20 Președinția sud-africană cu un ecou în problema tarifelor. Pentru prima dată, nu s-a ajuns la un acord asupra unui text de încheiere a întâlnirii. Ei ar fi apărut Diferențele privind modul de gestionare a finanțării climatice. Un alt punct problematic este problema legată de protecționism. Un oficial european care a participat la reuniunile G20 a spus că au fost schimbate „cuvinte dure” între miniștrii europeni de finanțe și oficialii americani, în lumina amenințărilor lui Trump.
Axa Paris-Londra umbrește Italia
Activismul Franței și Regatului Unit în raport cu noua administrație americană, el a marginalizat oarecum rolul premierului italian care, în debriefing-ul lui Macron cu privire la întâlnirea sa cu Trump, l-a întrebat pe președintele francez, răspicat: „Aș dori să știu în ce calitate ați mers la Washington”. Se spune că Macron a asigurat că „reprezenta doar Franța”, dar acum este clar că Paris și Londra (doar două puteri europene prezente în Consiliul de Securitate al ONU și puteri nucleare) vor să conducă o forță de menținere a păcii în Ucraina. Italia se teme că la summitul cu unele țări UE convocat duminică la Londra, premierul Starmer ar putea anunța noi inițiative care ar putea deschide noi diviziuni între statele membre.
Chiar acum Germania și Polonia ar sprijini linia lui Meloni mulți precauți cu privire la trimiterea de trupe. Autonomia strategică și capacitățile operaționale sporite în sectorul apărării vor fi discutate nu numai la Londra, ci și la Bruxelles. 6 martie în cadrul summitului extraordinar convocat de președintele Consiliului UE Antonio Costa ca urmare a „retragerii” de la începutul lunii februarie. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat deja o propunere oficială pentru 19 martie în sectorul apărării cu un instrument financiar pentru accelerarea achiziției de sisteme de armament.
Este acum un fapt stabilit că în trei ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, cele principale companiile de apărare ale UE au crescut semnificativ prezența lobby-ului la Bruxelles. Primele 10 companii de apărare ale UE și-au mărit bugetele de lobby cu aproximativ 40 la sută. Tendința este deosebit de evidentă pentru gigantul suedez al apărării Saab, care și-a dublat cheltuielile, urmat de Airbus e Dassault, ambele și-au sporit semnificativ eforturile de lobby.
