Un alt flop, încă un sezon prostesc și de faliment. Înfrângerea împotriva lui Hellas îl trage pe Milan în cel mai jos punct al anului 2016, atât ca joc, cât și ca rezultat. Încă nu este momentul să scoatem „verona fatală” dar cu siguranță va fi dacă rossonerii nu au cucerit locul șase pe 15 mai, ultimul profit care a intrat în Europa League.
Sassuolo este acolo respirând pe gât (1 punct între cei doi) și având în vedere starea de formă diferită (emilienii tocmai au câștigat la Torino) există toate premisele să se teamă de depășire. Knockout-ul lui Bentegodi îl pune pe bancă pe Cristian Brocchi, a cărui contribuție la cauză, deocamdată, a fost complet insuficientă. În afară de un șoc psihologic și un joc bun, această variantă 4-3-1-2 de la Milan este chiar mai proastă decât cea a lui Mihajlovic, care este deja deloc satisfăcătoare.
„Sunt antrenorul și îmi asum toate responsabilitățile – a comentat antrenorul. – Echipa a interpretat greșit meciul, această înfrângere este grea pentru că nu am reușit să aprindem luminile. Trebuie doar să muncim, să muncim și să muncim din nou…”.
A pune toată vina pentru un astfel de flop numai pe Brocchi ar fi însă negeneroasă și neinteligentă. Criza de la AC Milan se prelungește de mult și nu poate fi pusă pe seama unui antrenor sosit în urmă cu 15 zile, de altfel fără nicio experiență parașuta care să-l ajute.
Dacă un extraterestru ar fi aterizat de pe Marte și ar fi văzut meciul Bentegodi, i-ar fi fost greu să creadă cele 31 de puncte care despărțeau cele două echipe înainte de începerea loviturii (acum sunt 28...), dacă nu i-ar fi spus că Verona a avut. cămașa albă și Milan cea galbenă și albastră.
Și să ne gândim că echipa lui Brocchi a luat conducerea prima mulțumită lui Menez și a asistentului de linie, care nu au reacționat prea mult neobservând ofsaidul francezului (21’). Scorul de 1-0 a părut să pună jocul în jos, dar Verona, pe măsură ce minutele au trecut, și-a dat seama că încă își pot spune cuvântul.
În minutul 72 Pazzini a egalat pe un penalty (handbal de Romagnoli) și de acolo a început un adevărat asediu Hellas, oprit doar de un uluitor Donnarumma. Totuși, chiar și foarte tânărul portar a fost nevoit să se predea loviturii libere a lui Siligardi (93), o bijuterie care nu a fost suficientă pentru a evita retrogradarea matematică (odată cu victoria lui Carpi, Seria B este oficială) dar care a zâmbit tuturor Bentegodilor.
Evident, starea de spirit inversă la Milan, unde între idei bizare (pentru câteva ore chiar s-a temut revenirea lui Mihajlovic, apoi a revenit o ipoteză), confuzie perenă și jucători lipsiți de cap nu mai pot înțelege nimic. Doar că echipa, îmbrăcată așa, poate pierde împotriva oricui.
