Lumea muncii trece printr-o transformare epocală, cu i manager de top care o îmbrățișează din ce în ce mai mult munca inteligentă. Astăzi, flexibilitatea muncii, care a explodat după pandemie, nu mai este o dorință exclusivă a angajaților, ci o prioritate și pentru directorii de nivel înalt. Exemplele recente demonstrează că modelul tradițional de cinci zile la birou pe săptămână lasă loc unor noi moduri de lucru.
Și dacă un CEO, cu un salariu care depășește cel al unui funcționar, poate lucra lângă piscină, este greu de explicat de ce angajatul ar trebui să fie legat de biroul din birou. La urma urmei, cine nu ar vrea să schimbe cubul de birou cu un șezlong?
Brian Niccol și Hillary Super: noii lideri ai muncii flexibile
Brian Niccol, noul CEO al Starbucks, este un exemplu emblematic al acestei tendințe. A decis să nu se mute la sediul din Seattle, preferând să lucreze din reședința sa exclusivă din Newport Beach, California. Cu un pachet salarial de peste 113 milioane de dolari – de patru ori mai mare decât predecesorul său – Niccol a negociat un contract care îi permite să viziteze ploiosul Seattle de maximum trei ori pe săptămână, în timp ce cea mai mare parte a muncii lui va fi gestionată de la distanță. El va avea un jet privat pentru călătoriile sale, reflectând tendința în creștere în rândul liderilor de afaceri de a alege comoditatea și flexibilitatea.
De asemenea Hillary Super, noul CEO al Victoria Secret, urmează o filozofie similară. În timp ce compania are sediul în Reynoldsburg, Ohio, Super va lucra în principal din New York, o capitală globală. Și ea a câștigat flexibilitate care îi permite să mențină o bază de operațiuni în New York și să călătorească în Ohio atunci când este necesar, cu sprijinul unui avion privat.
Alegerile lui Niccol și Super nu sunt cazuri izolate, ci reprezintă unul singur tendință în creștere în lumea afacerilor. RonJohnson, chemat să revigoreze averile lui JC Penney, i s-a permis să rămână în Palo Alto, California, în loc să se mute la Plano, Texas, unde se află sediul companiei. Asemenea Scott Kirby, CEO al United Airlines, își împarte timpul între Dallas, Texas și Chicago, Illinois, mai degrabă decât să se stabilească pe deplin în Chicago. Kelly Ortberg, noul șef al Boeing, a decis să locuiască în Seattle, unde sunt fabricate avioanele 737, avioanele care au fost atacate pentru o serie de probleme structurale, mai degrabă decât în Arlington, Virginia, unde se află sediul companiei.
Reacții și critici: o dilemă de eficiență și proximitate
Însă munca de la distanță a managerilor de top nu este lipsit de critic. Experții avertizează că distanța fizică față de locurile de muncă ar putea crea o percepție de deconectare între lideri și restul companiei, compromițând moralul și eficiența operațională. Studiile recente sugerează că companiile cu directori generali de la distanță pot observa rentabilitate mai scăzută a activelor și a valorilor de piață decât cele cu directori în birou. De exemplu, Eddie Lampert de la Sears și Ron Johnson de la JC Penney au fost acuzați că nu au petrecut suficient timp în birourile corporative, ceea ce a ridicat întrebări cu privire la managementul acestora.
În ciuda preocupărilor, multe companii văd munca de la distanță ca una solutie avantajoasa, în special pentru operațiunile globale și directorii care au nevoie de o mai mare flexibilitate. The munca hibridă, care combină munca la distanță și prezența fizică, poate fi, de asemenea, unul solutie economica pentru companii. Pentru Starbucks, ținerea lui Niccol în California poate fi mai rentabilă decât o creștere a salariului pentru a compensa mutarea. În mod similar, pentru Victoria's Secret, baza din New York este considerată un sediu principal, iar mulți directori fac călătorii frecvente între New York și Columbus.
Paradoxul Big tech
Este curios că marile companii de tehnologie, în ciuda faptului că au resursele necesare pentru a eficientiza munca la distanță, mențin adesea politici stricte de prezență fizică pentru angajații lor, au cerut angajaților să se întoarcă la birou odată ce urgența de sănătate a trecut. Google, Amazon, Apple, meta și chiar zoom, platforma care a făcut munca de la distanță atât de populară, și-au cerut echipelor să revină. Sam Altman, CEO al OpenAI, definise lucrul inteligent drept una dintre „cele mai grave greșeli ale industriei tehnologiei”, acuzând-o că limitează creativitatea. Elon Mosc, împotriva lucrului la distanță, impusese 40 de ore pe săptămână în birou și amenințase cu concedierea angajaților care nu respectau regula.
Acest paradox este confirmat de declarațiile recente ale Eric Schmidt, fost CEO al Google, e Ioan Donahoe, CEO al Nike. Ambele recunosc beneficiile lucrului la distanță, dar avertizează că, dacă nu este gestionată cu atenție, aceasta poate submina inovația și productivitatea, limitând creativitatea din cauza lipsei de interacțiune fizică.
Lucru inteligent sau birou: cine va prevala în noua eră a muncii?
În acest scenariu de schimbări și contradicții, cel lucru la distanță devine noua norma pentru mulți manageri de top, dar nu fără a ridica întrebări. Marile companii de tehnologie par să se agațe de un model de lucru care favorizează prezența fizică în birou pentru angajații lor, în timp ce managerii de top se bucură de o excepție care evidențiază un tratament inegal între nivelurile companiei. Acest contrast dezvăluie o realitate complexă: libertatea de a lucra de oriunde nu este încă o realitate universal acceptată. Dar, mai presus de toate, nu se aplică tuturor.
În orice caz, dezbaterea abia la început și promite să zguduie bazele modului în care lucrăm în următorii ani. Cine va învinge în bătălia dintre flexibilitate e prezenta fizica? Doar timpul și alegerile companiei vor spune, dar un lucru este cert: viitorul muncii nu va mai fi niciodată același.
