Nu există limită la ce este mai rău. Inter pierde și împotriva lui Sassuolo și își ia rămas bun, de fapt, pe locul șase, ultimul profit care a intrat în Europa League. Doar matematica, de fapt, mai ține o mică sclipire deschisă, dar pare puțin probabil ca Milan și Fiorentina să reușească să irosească avantajul acumulat, de 4, respectiv 3 puncte, cu doar două runde de final.
Dar, mai presus de toate, ceea ce pare mai complicat este că nerazzurri reușesc să-și câștige jocurile: cu cele de ieri suntem la 4 înfrângeri consecutive, care devin 6 în ultimele 8. Un scor dezastruos, care l-a costat pe bancă pe Pioli și care, după toate probabilitățile, va duce la o adevărată revoluție de vară, de data aceasta cu jucătorii ca protagoniști.
Scorul de 1-2 de ieri cu Sassuolo este doar a enesa lovitură a unui sezon dezastruos, care a început cu ambiții în Liga Campionilor (naivul De Boer vorbise chiar de Scudetto) și este blocat în prezent pe locul opt. Un rezultat inacceptabil, „întâmpinat” de o dispută civilă, dar dură, care a văzut-o pe Curva Nord ca protagonistă (rămasă goală pe tot meciul) dar susținută și de restul stadionului.
„În acest moment există o situație de mare negativitate care se resimte și pe teren – a comentat Vecchi – Disputa este tot acolo, nu este o echipă pe locul opt și este normal ca suporterii să-și arate dezamăgirea. Cu Sassuolo, însă, am fost pedepsiți la prima greșeală, am creat, am testat, am jucat”.
Poate, totuși, acest Inter are consistența unei înghețate sub soarele de august. După ce s-a apropiat de gol în câteva ocazii, ea a trecut sub prima pasă adevărată a oamenilor lui Di Francesco, tot datorită unei greșeli a lui Murillo care a deschis calea contraatacului neroverde, finalizat apoi de Iemmello (36’) .
Fostul atacant din Foggia și-a dublat apoi avantajul la începutul reprizei secunde cu un tap-in cu poarta larg deschisă (40’, suspectat în ofsaid), dezlănțuind huiduielile unui San Siro neîncrezător, ca să nu spun uluit, în față. de asemenea micime. Golul lui Eder (70’) a dat doar iluzia unei reveniri, care însă a rămas neterminată. La fel ca proiectul lui Suning, care a început să readucă Inter în Europa care contează și în schimb, cu excepția răsturnărilor senzaționale, a rămas și el în afara celei minore.
