Guvernul libian al lui Sarraj cere ajutor pentru apărarea puțurilor de petrol, iar Matteo Renzi deschide posibilitatea intervenției militare în țara nord-africană, dar deocamdată nimic nu a fost confirmat.
„Consiliul prezidențial – se arată într-o notă de la Tripoli – invită Națiunile Unite și comunitatea internațională să ajute Libia să-și conserve resursele petroliere”. Sarraj se teme de inițiative de la Tobruk, dar și de noi atacuri teroriste împotriva terminalelor petroliere.
De la Hanovra, liderii Statelor Unite, Germaniei, Marii Britanii, Franței și Italiei au răspuns, asigurând „sprijin unanim”. Nimic mai mult, deocamdată: fără operațiuni militare.
„Aprobarea de către G5 a guvernului Sarraj este semnificativă și deplină – a spus Matteo Renzi -. Când cererile vor fi oficializate, nu doar anunțate, atunci vom analiza problema.”
Pe scurt, înainte de a trimite trupele, sunt mai mulți pași de urmat: mai întâi o cerere scrisă a guvernului Sarraj către Consiliul de Securitate al ONU, apoi o rezoluție de la sediul ONU, în final o decizie europeană, în cele din urmă undă verde a Parlamentului italian. .
ONU este convinsă că procesul politic libian nu poate fi condus prin rămânerea în afara Libiei: este necesar ca diplomații Națiunilor Unite să se întoarcă la Tripoli și pentru a le garanta securitatea este nevoie de 200 până la 300 de soldați, eventual din mai multe țări europene.
Italia a fost prima care și-a dat disponibilitatea, gata să desfășoare o sută de oameni din departamentele speciale și, de asemenea, un stat major de comandă. Palazzo Chigi a dezmințit ipoteza unui angajament mai masiv al trupelor: „Este o știre lipsită de orice fundament – se arată într-o notă – așa cum se poate deduce cu ușurință din punctul de presă al premierului Matteo Renzi la finalul ședinței din Quintul ieri la Hanovra”.
