Se poate oare nostalgia trecutului, cu operația sa relativă de renaștere, să se înțeleagă cu goana către viitorul tehnologiei? Dovada micului miracol vine de la Milano. Multumesc motocicletelor. Cei care populează Eicma, expoziția mondială a două roți a atins piatra de hotar remarcabilă a celei de-a șaptezeci și șasea ediții. Toate marile branduri s-au adaptat bine operațiunii de revival. Formele clasice ale motocicletelor vechi monopolizează atenția, nu numai motocicliștilor vioi și puțin în vârstă, dar şi a tinerilor şi a celor foarte tineri. Doar forma este veche, desigur. Pentru că substanța ascunde mai degrabă întreaga cursă pentru tehnologie decât performanță pură, care, de altfel, nu lipsește. Astfel și (și mai ales) mobilitatea electrică este în creștere, nu doar în cucerirea spațiilor din pavilioane ci și în strategii, în marketing, în imaginația aplicațiilor, în promisiunile pentru viitor. Vechi și noi, fără a uita câteva afișaje musculoase. Iată o scurtă prezentare.
EUROPA ÎN FRONT RÂND. CAZUL TRIUMPH
Poate că au avut probleme cu Brexit, dar britanicii se bucură foarte bine de renașterea motocicletelor marcată de amestecul dintre vechi și nou. Triumph, o veche stemă britanică care s-a prăbușit ulterior, își consolidează învierea. Are o piata de referinta in Italia, cu vanzari excelente. Acum se aventurează și mai departe: noul scrambler 1200, construit în jurul maxi-cilindrului dublu care împinge deja modelele de șosea, vrea să concureze direct cu regina teutonă, BMW GS. Între timp, strategii companiei engleze nu cunosc deloc alte două sectoare cheie: bicicleta medie, capabilă să mulțumească aproape pe toată lumea fără să rateze nimic, și lumea performanțelor foarte înalte. Pe prima latură se află noua ediție a Street Twin, propulsată de bicilindrul revigorat de 900 cm³, care câștigă 10 cai putere ajungând la 65. Ușor de manevrat, nu prea împovărat. Dar capabil să ofere mari satisfacții, mai ales între curbe, chiar și unui motociclist vesel. Lumea sprinterilor? În sprijinul mărcii sale, Triumph se mândrește cu o lovitură de cap: cu motorul său foarte piperat cu trei cilindri de aproape 700 de centimetri cubi (derivat de la mașina super sport de șosea) a câștigat licitația pentru furnizarea motoarelor de o singură marcă pentru campionatul mondial Moto2 de la anul viitor, adunând ștafeta de la gigantul Honda cu 600 cu patru cilindri.
HIMALAYAN, MOTOCICLETA ENDURO LA PREȚUL UNUI SCOOTER
Indieni, dar deținători ai unei alte mărci nobile britanice din trecut: Royal Enfield. Inginerii de acolo au făcut o treabă bună. Forța de muncă este ieftină. Ideea este cea potrivită. După motocicletele de modă veche (chiar și în tehnologie) iată enduro-ul Himalayan de 411 cmc. Finisare suficientă, un aspect frumos din trecut, componente mai de ultimă generație și un preț de chilipir. Cu 4.590 de euro este alternativa la un simplu scuter de oraș. Dar este o bicicletă adevărată, capabilă să ajungă peste tot chiar dacă este liniștită, având în vedere puținii 25 de cai putere. Compania indiană a prezentat și o familie de biciclete cu două cilindri de cilindree medie, foarte apropiate de aspectul vechilor biciclete englezești. Ei imită (de la distanță) Triumful. Prețul de chilipir vă va ajuta.
CHINEZII SE UITA SI LA INDIENI
Pentru cei care vor să economisească și mai mult, iată un enduro care seamănă foarte mult cu Himalaya. Este Brixton Felsberg de 125cc, care vine din China. La 2.999 de euro oferă componente decente, în concordanță cu high-end-ul multor creații orientale de acest tip. Pentru a verifica rețeaua de dealeri și asistență.
MOTOCICLETA „DEL POPOLO” DEVINE UN LUX VINTAGE
Senzații diametral opuse vin de la gigantul Honda. Epocă? De ce nu. Trendul trebuie călărit. Cu prețul unor contradicții evidente. Honda nu neglijează nimic în diferențierea gamei. Și iată operația de naștere pentru două succese senzaționale din toate timpurile, protagoniști ai motorizării în masă și datorită preturi mici, mai ales in Asia. Care au devenit chiar modele de stil. Meritat. Bun venit atunci versiunile modernizate în tehnologie ale scuterului cu roți înalte Cub și mini-bicicletei Monkey, răspândite în milioane de exemplare încă din anii 60. Noul motor este în comun, un 125cc foarte modern. Care ia locul celor cincizeci tradiționali. Componentele sunt simple, dar moderne. Estetica este aceeași, frumoasă, ca întotdeauna. Pretul? Categoric contradictoriu, ca amator. În ambele cazuri, pragul de 4.000 de euro va fi cu siguranță depășit. Motociclete pentru oameni la prețuri de lux. Să ne aventurăm un pariu: va funcționa.
ELECTRICA, CHIAR CREDE CHIAR VESPA
Caroseria este cea a ultimei Vespa 125. În interior se află un sistem electric de ultimă generație, completat cu o aplicație pentru management de la distanță cu smartphone-ul nostru. De la prototip la versiunea complet comercială, grupul Piaggio a făcut lucrurile bine. Vespa electrică este gata. Funcționează frumos. Este capabil să parcurgă până la 200 de kilometri cu o singură încărcare, în versiunea cu capacitate extinsă. Cu siguranță este scump: 6.390 de euro. Dar Piaggio oferă și o formulă cu o taxă lunară.
SCOOTER IN TACERE, ITALIA CA UN RECORD
Însuși italianul Askoll a avut minunata intuiție de a-și transforma virtuțile și componentele și motoarele electrice sincrone (pentru mașini de spălat, de exemplu) în provocarea pentru o mobilitate curată. De-a lungul anilor a devenit și un lider aici. Scuterele sale au fost alese de marile companii de sharing care operează în centrele urbane. Creatorii săi nu încetează să asigure noi progrese. Scuterele mici omologate ca mopede au acum o autonomie mai mare și găzduiesc cele mai avansate aplicații de control prin aplicație și telefon mobil și sunt disponibile și în varianta „cargo” pentru livrările urbane. La vedere un scuter mai mare, echivalent ca performanta cu un 125cc. Va face – anunță ei – 90 km/h, va parcurge până la 100 km cu o reîncărcare care se poate face de la orice priză electrică în 5 ore.
LIVRARI ELECTRONICE, IN CURAND O OBLIGATIE
Motocicletele electrice „cargo” nu numai că aprinde interesul lui Askoll din Vicenza. Pe acolo trece și viitorul mobilității. Dovadă în acest sens este înflorirea realizărilor orientale dar nu numai. Și aici Europa își joacă rolul, de exemplu cu Rieju spaniol. Ele stimulează noile constrângeri de mediu anunțate de administratorii tuturor orașelor mari și nu atât de mari. Și sinergiile aplicației cu mijloacele de transport individuale sunt toate acolo: până la urmă, este suficient să transformi spațiul pentru pasager într-un container mare drăguț și jocul este gata. Mergem mai departe, cu prototipurile de sidecar-uri electrice pentru transport sau chiar pentru remorci.
BICICLETA ALIMENTATĂ DE BATERIE, ADULȚII SE MIȘCĂ
Acum clasica bicicletă electrică, sau mai degrabă „asistată cu pedală”, nu este străină de cursele grozave. Producătorii mici și mari pot conta pe componente care oferă soluții din ce în ce mai avansate, cu tendința de a păstra clasicul motor butuc (față sau spate) pentru cele mai simple și mai ieftine biciclete, în timp ce pentru cele mai sofisticate soluția motorului încorporat în partea centrală și integrată cu grupul pedală-coroană. Nici măcar giganții motocicletelor, precum Kawasaki, nu sunt surzi la apel.
UN RECORD CHIAR PENTRU „HACKERI”
Poate show-ul motocicletelor să uite vreodată publicul mai specializat și mai înflăcărat, cel al super-sportivilor care iubesc cât mai mult fiorul vitezei? Aici sunt mulțumiți, chiar provocați. Salonul din Milano stabilește și aici recordul absolut. Se datorează Ducati-ului nostru, multiplu campion mondial. Care a prezentat un super-monstru autentic, în sensul bun pentru că este un iubitor de tehnologia motocicletelor într-un mod prost pentru cei care vor fi tentați să nu o folosească mai mult decât cu grijă. Se numește V4R: patru cilindri în V, 1000 cm³, toate cele mai avansate dispozitive tehnice: ABS, comenzi de tracțiune și stabilitate de ultimă generație. Și până acum suntem în vârf, dar nimic unic. Performanța este un record absolut: caii sunt 221, cuplul ajunge la 11.5 kgm (112 Nm), viteza maximă nu este vestită cu nerușinare dar cu siguranță suntem peste 300 de kilometri pe oră. Acestea sunt niște superbike de curse, nu departe (cu aproximativ treizeci de cai putere mai puțin) de un prototip MotoGp. De fapt, V4R nu este altceva decât versiunea pseudo-rutieră a noii superbike care, începând de anul viitor, va lua locul celebrului, dar acum depășit bicilindru Ducati de înaltă performanță în campionatul mondial. Pseudo-rutier pentru că va fi omologat și vândut așa, dar va fi nevoie de curaj indubitabil să-l călătorești rezistând cu respect tentației de a deschide maxim, chiar și pe pistă, după ce a scos frumusețea de 39.990 de euro.
FOLLIE: ALBINA DEVENE TĂRĂTOR
Între timp, îți dorești să trăiești niște senzații tari, chiar dacă doar estetice? Nu lipsesc expozițiile de diverse forme la salonul de la Milano. Închidem această recenzie, după ce ne-am plimbat prin scutere derivate din anii '160 capabile să meargă cu XNUMX pe oră, cu imaginea a ceea ce a fost cândva un Piaggio Ape. Prin cutia de transport și spațiu pentru un spate reînnoit care găzduiește motorul cu patru cilindri al unei maxi-motociclete Honda, care își transmite toată puterea unei axe din spate care nu are nimic de-a face cu admirabila noastră tricicletă de transport. O nebunie plăcută.
