Lazio profită de bonus, Roma nu. Miercuri de recuperări în culori foarte diferite pentru biancocelești și giallorossi, primii învingându-l pe Udinese cu 3-0 clar și ei iau astfel locul trei singur, iar secundele care doar remediază o remiză pe terenul Sampdoriei, de altfel in extremis. Scopul de Dzeko măcar îți permite să eviți înfrângerea dar, paradoxal, doare și mai precis pentru că marcat de el, tot mai aproape de mișcare la Chelsea de Conte. Riscul ca aceasta să fie ultima lui bijuterie este aproape o certitudine care, cu Roma în afara zonei Ligii Campionilor și nu mai asteriscuri în clasament, hrănește un climat din ce în ce mai sumbru și pesimist pe Eusebio Di Francesco, adevărata victimă (alături de fani desigur) a acestei situații. „Acestea sunt decizii care sunt la latitudinea societății – el a făcut-o reafirmat tehnicianul. — Nu pot să spun decât asta Dzeko s-a pus la dispoziţia echipei şi asta până când lo Voi avea la dispoziție, îl voi lăsa să joace”. Tot pentru că mănăstirea nu trece mare alternativă: Şic e defrel, deși din motive diferite, nu performați conform așteptărilor, Under este încă prea imatur, El Shaarawy iar Perotti rănit. Prin urmare, înțelegem cum bosniacul este singura săgeată adevărată din arc Di Francesco, care a fost confirmat și ieri seară la Marassi. Sub la sfarsit prima repriză pentru un penalty acordat de Bărbos cu ajutorul monitorului (brațul lui Kolarov dar galben și roșu protestează pentru un fault anterior al lui Ferrari pe strooman) și transformată de Quagliarella (47'), Roma a riscat în repetate rânduri să sufere lovitura de ko, doar pentru a găsi o egalare în finală datorită unei lovituri de cap a lui Dzeko, bun la valorificarea unui pas de la tânărul Antonucci (91’).
Un rezultat care o lasă pe Inter pe locul patru și permite Lazio să scape de +5 în clasament, un rezultat aproape de neconceput la începutul sezonului și pe deplin meritat. În momentul de față, echipa lui Inzaghi oferă cel mai bun fotbal din Italia prin înscrieri succesive (56 de goluri marcate, 6 mai mult decât Juventus) și alergând mai mult decât oricine altcineva, în ciuda oricărei accidentări. Ieri, de exemplu, golgheterul Immobile a lipsit, dar nimeni nu a observat: datorită lui Inzaghi, capabil să construiască o echipă care punctează cu toate elementele disponibile. Împotriva Udinese a fost rândul lui FeLipe Anderson să joace atacantul central, un rol nu tocmai al lui, dar jucat la maxim: asistență câștigătoare pentru Nani (47’) și pecetea scorului de 3-0 după o cursă splendidă (87’). În schimb, meciul a fost deblocat printr-un autogol de către Samir (26’) mărturisind o epocă de aur, în care până și episoadele decurg bine. Acum sunt două meciuri foarte importante, ambele împotriva Milanului: unul în ligă (duminică seara), celălalt în Coppa Italia (miercurea viitoare), care ne vor spune cu adevărat la ce poate aspira această Lazio marca Inzaghi. „Sunt glume ale calendarului – gândul antrenorului biancoceleste. – Sunt sănătoși de când există Gattuso acestea sunt a face bine. Cred că sunt favoriți pentru a juca la San Siro, dar vom merge la tarif meciurile noastre, vrem să mergem înainte atât în ligă, cât și în cupă”. Lazio râde, Roma plânge: niciodată ca acum, pe scurt, capitala este literalmente împărțită în două.
