Nu s-au înregistrat progrese pe frontul grec în comparație cu acum câteva săptămâni: țara este din nou în pragul falimentului.
Grecia este o țară în continuă urgență, cu siguranță nu este nouă. Pentru Fondul Monetar Internațional (FMI), planul de consolidare fiscală semnat cu Europa nu este credibil și riscă să compromită sustenabilitatea datoriei publice.
Poziția FMI este destul de clară; pentru ca Grecia să poată rambursa împrumutul acordat de troica, țara are nevoie de:
– scutirea de datorii sub o anumită formă;
– un plan de „taiere” contingent (de la circa 2 miliarde de euro, 2% din PIB) în cazul în care nu sunt îndeplinite constrângerile bugetare preconizate (un excedent primar de 3,5% din PIB în 2018).
Guvernul a răspuns că un plan de urgență nu este compatibil cu constituția elenă, care aparent interzice angajamentele condiționate și, în plus, este neprezentabil politic în parlament. În ceea ce privește reducerea datoriei publice, cea mai mare rezistență vine din partea Germaniei. Eurogrupul programat pentru mâine, care trebuia să ratifice acordul dintre părți și să elibereze o nouă tranșă de ajutor prevăzută în planul de salvare de 86 de miliarde de euro, a fost anulat și amânat pentru o dată ulterioară. Dar Grecia trebuie să semneze rapid un acord cu creditorii săi, pentru că, potrivit zvonurilor din presă, au mai rămas puțini bani, iar termenele pentru următoarele luni devin din ce în ce mai grele.
Nu ne-am înșelat niciodată, am susținut întotdeauna că riscul grecesc a fost pur și simplu lăsat deoparte, și așa este. În Europa există mai multe riscuri de ținut sub control (Brexit, Grexit, Portugalia și Spania); sunt unul dintre principalele motive care ne-au determinat să eliminăm expunerea la bursele europene (și, pentru mai mult timp, la obligațiunile de stat ale Țărilor Periferice) din portofoliile noastre tactice.
