Il Napoli ipotecă Liga Campionilor, acum depinde de toți ceilalți. Scorul de 5-1 al azzurrilor asupra nefericitului Udinese îl relansează pe Gattuso pe locul doi, în mod evident în așteptarea Atalanta-Benevento și Torino-Milan, meciuri care, în cazul victoriilor nerazzurilor și rossonerilor, ar amesteca din nou cărțile. Însă succesul lui Napoli pune evident presiune mai presus de toate pe Juventus, nevoită să-l învingă pe Sassuolo pentru a nu pierde definitiv trenul care duce în Europa care contează.
Azzurrii știau că au în mână un fel de joker și l-au folosit în cel mai bun mod, jucând un meci fără cusur, în care au dat dovadă de superioritate clară de la început până la sfârșit. Unu-doi semnat de Zielinski (28’) și Fabian Ruiz (31’) îl direcționase deja în prima repriză, chiar dacă golul splendid al lui Okaka (41’) părea că poate lăsa o fereastră pentru Udinese. Nimic mai greșit, pentru că în repriza secundă Napoli a decolat cu Lozano (56’), Di Lorenzo (66’) și Insigne (91’), încheind disputa cu un tur (și meritat) cinci.
Acum ochii sunt concentrați în primul rând pe Juventus, apel la un semnal de viață pe terenul de Sassuolo după înfrângerea foarte grea de duminică, sub pena de a risca să ia rămas bun de la zona Campionilor cu două meciuri de rămas. Nu va fi deloc usor si nu numai pentru valoarea incontestabila a negrilor si verzilor, revenind de la 5 victorii si 1 remiza in ultimele 6 jocuri si in plina desfasurare pentru un plasament european. Juve însăși este cea mai îngrijorătoare, părând a fi în cădere liberă atât din punct de vedere tehnic, cât și mental, precum și în pragul unei adevărate revoluții, pe teren și în afara terenului.
Compania este împărțită în două, cu Agnelli, Nedved și Cherubini hotărâți să continue cu Pirlo până la finalul sezonului, împotriva unui Paratici care în schimb și-ar fi dorit să se schimbe imediat în favoarea lui Tudor, în încercarea de a reînvia o linie din ce în ce mai plată. Până la urmă, așa cum se întâmplă adesea în aceste cazuri, majoritatea a câștigat, dar chiar și antrenorul știe bine că zilele îi sunt numărate: Juve va relua cu un nou antrenor (se menționează numele lui Allegri și Zidane), chiar dacă participarea sau mai puțin la Liga Campionilor va avea consecințe departe de a fi indiferente (prejudiciul ar fi de 90 de milioane, la care să se adauge pasivele deja substanțiale de astăzi) asupra bugetului și programelor.
„Nu vreau să văd demisia, orice se poate întâmpla în fotbal și știu bine dat fiind că, în urmă cu câțiva ani, am pierdut o Liga Campionilor după o victorie cu 3-0 la finalul primei reprize – cuvintele lui Pirlo – Scopul nostru este să arătăm că putem merita calificarea și singura modalitate de a face asta este să câștigăm. După înfrângerea cu Milan a fost multă dezamăgire, dar avem datoria să credem în asta”.
Clima „rup liniile” este însă perceptibilă, începând cu Cristiano Ronaldo (Luni în Maranello pentru a cumpăra un nou Ferrari) până ajungi Gigi Buffon, pe care l-a anunțat oficial ieri rămas bun de la Juve la sfârșitul sezonului („am ajuns la sfârșitul unui ciclu și este corect să eliminăm perturbarea”) cu un timp cel puțin suspect. O victorie la Reggio Emilia nu ar fi suficientă pentru a îndrepta lucrurile, dar ar oferi întregului mediu o gură de aer proaspăt, lucru esențial pentru a pregăti mai bine meciul de sâmbătă viitoare cu Inter.
Pirlo, după experimentul nereușit al 3-5-2, ar trebui să revină la 4-4-2 cu Buffon în poartă, Cuadrado, De Ligt, Bonucci și Alex Sandro în apărare, Kulusevski, Arthur, Rabiot și Chiesa la mijloc, Dybala și Ronaldo în atac. Pe de altă parte, mult entuziasm la Sassuolo, unde se caută puncte grele într-o cheie a Ligii de Conferințe: De Zerbi va încerca să-i prindă cu obișnuitul 4-2-3-1, așadar Consigli între posturi, Muldur, Chiriches, Ferrari și Kyriakopoulos în restanță, Obiang și Locatelli la mijloc, Berardi, Djuricic și Boga în spatele atacantului singuratic Raspadori.
Pe de o parte cei care încearcă cu disperare să se țină de Liga Campionilor, pe de altă parte cei care văd în sfârșit linia de sosire aproape. Este cazul Milano, a zâmbit din nou după succesul Stadionului, completat cu un meci direct în favoarea. Scenariul înseamnă că rossonerii nu mai trebuie să se uite la ceilalți, ci doar la ei înșiși: două victorii împotriva Torino și Cagliari și va fi Liga Campionilor, transformând astfel insidiosul meci de deplasare de la Bergamo din ultima rundă într-o ieșire plăcută. Dar vai să te distragi și să te gândești că totul este de la sine înțeles, mai ales că următoarele două meciuri vor fi împotriva a două echipe care cresc, dar încă implicate în lupta pentru a nu retrograda.
„Una dintre caracteristicile noastre este echilibrul, ne-am bucurat duminică, dar de luni ne gândim doar la Taur – a replicat el. Pegs – Nu ne-am descurajat după înfrângerea cu Lazio, la fel nu trebuie să ne entuziasmăm după Juve: acesta va fi un meci foarte important, mai avem nevoie de câteva puncte pentru a ne atinge obiectivul”.
Vor trebui obținute fără Ibrahimovic, care a oprit duminică cu o problemă la genunchi, dar aceasta nu mai este o noutate: suedezul a jucat doar 27 de meciuri în acest sezon dintr-un total de 50, 19 din 35 limitate la campionat. . Cifre care vor trebui să inducă compania să facă diverse reflecții în piață (visul este Vlahovic, dar Commisso cere 60 de milioane), cu condiția însă să câștige prețioasa calificare pentru Liga Campionilor. Pioli știe bine că totul depinde de asta și în această seară, în încercarea de a cuceri din nou Torino, se va baza pe un 4-2-3-1 cu Donnarumma în poartă, Calabria, Kjaer, Tomori și Hernandez în apărare, Bennacer și Kessié în poartă. mijlocul terenului, Castillejo, Diaz și Calhanoglu în spatele lui Rebic. Clasic 3-5-2 tot pentru Nicola, care va răspunde cu Sirigu în poartă, Bremer, Lyanco și Buongiorno în spate, Singo, Baselli, Mandragora, Lukic și Rodriguez la mijloc, Belotti și Zaza în atac.
Competiție pentru inimi puternice, de asemenea, în Bergamo, unde foarte rapid Atalanta lui Gasperini îi va primi pe cei disperați, dar furioși, Benevento de Inzaghi. Un fel de învârtire, oricât de diferită de cea a Parmei: a existat un adversar care fusese deja retrogradat, aici în schimb va fi unul care este hotărât să dea totul, mai ales după arbitrajul greșit de duminica trecută. În orice caz, antrenorul nerazzurri vrea să închidă jocul cât mai repede: două victorii cu Benevento și Genoa ar însemna Liga Campionilor, permițând astfel concentrarea tuturor forțelor pe finala Cupei Italiei cu Juve.
Așa că în seara asta vom vedea cel mai bun 3-4-2-1 posibil, cu Gollini în poartă, Palomino, Romero și Djimsiti în apărare, Hateboer, De Roon, Freuler și Gosens la mijloc, Malinovskyi și Pessina în trocar, Zapata în atac. . 4-3-2-1 in schimb pentru Inzaghi, care va incerca misiunea imposibila cu Montipò intre posturi, Depaoli, Glik, Caldirola si Barba la spate, Viola, Hetemaj si Ionita la mijloc, Improta si Caprari in spatele lui Lapadula.
Mai detașat, dar încă implicat în cursă, cel Lazio lui Inzaghi, care va încerca să-l învingă pe Parma și să spere la vreun pas greșit al oricui se află în fața ei. Biancoceleștii mai au de recuperat un singur joc, dar înfrângerea de la Florența a redus oricum drastic șansele Ligii Campionilor: asta nu îi autorizează însă să renunțe, mai ales împotriva unui adversar deja retrogradat. Inzaghi va trebui însă să inventeze mijlocul terenului, având în vedere absențele lui Milinkovic-Savic și suspendatul Lucas Leiva: 3-5-2 al lui îl va vedea astfel pe Strakosha în poartă, pe Patric, Acerbi și Radu în apărare, Lazzari, Parolo, Cataldi, Luis Alberto și Fares la mijloc, Muriqi și Immobile în atac. D'Aversa, deocamdată lipsit de orice ambiție pentru clasament, va răspunde cu un 4-3-3 cu Sepe între posturi, Busi, Osorio, Dierckx și Gagliolo în spate, Grassi, Hernani și Sohm la mijloc, Kucka. , Pellé și Brunetta în tridentul ofensiv.
În sfârșit, cea mai prestigioasă, dar în același timp cea mai puțin semnificativă cursă, adică Interrom. În mod normal ar fi un meci mare pe prima pagină, dar de data aceasta, datorită distanței siderale a lui Nerazzurri și a Giallorossi față de Liga Campionilor și Europa League (rămâne doar Conferința, disputată cu Sassuolo), va fi mai presus de toate un expoziție, cu José Mourinho este un spectator foarte interesat: portughezul va trăi o seară între trecut și viitor, anticipând ce se va întâmpla peste câteva luni.
Totuși, toate acestea sunt de puțin interes pentru Inter, prinși în urmă între sărbătorile binemeritate ale Scudetto-ului și grijile economice. Clubul a făcut deja cunoscut că vrea să reducă drastic costurile, în primul rând cu o reducere a salariilor (refuzată de echipă), în al doilea rând cu o piață de economii, care ar putea include și niște vânzări excelente. Scenariu care nu-i place deloc lui Conte, care deloc surprinzător a anulat conferința de presă de ieri, preferând să evite să-și spună cuvântul (inevitabil ajungând să atace clubul) pe această temă.
Între timp, se va gândi să învingă Roma, mizând pe un 3-5-2 cu Handanovic în poartă, Skriniar, Ranocchia și Bastoni în apărare, Darmian, Barella, Brozovic, Sensi și Perisic la mijloc, Lukaku și Lautaro în atac. Fonseca, la rândul său, va încerca să-și ia rămas bun cu un rezultat de prestigiu, mizând pe un 4-2-3-1 cu Mirante între stâlpi, Karsdorp, Mancini, Ibanez și Santon în spate, Cristante și Darboe la mijloc, Pellegrini, Mkhitaryan și Pedro în spatele lui Dzeko.
