Dialogul dintre Bruxelles și Atena nu începe în cel mai bun mod după aceea victoria Syrizei la alegerile greceşti. Într-un interviu publicat în această dimineață în ziarul francez Le Figaro, președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker el a spus că o reducere a valorii de rambursare a datoriei Greciei „este exclusă” pentru că „celelalte ţări din zona euro nu ar accepta-o”.
Declarații similare veniseră anterior și de la directorul Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde,: „Există reguli interne ale zonei euro de respectat” iar programul de ajutor „poate continua doar dacă se mențin condițiile semnate”, a spus fostul ministru francez.
Pe de altă parte, Juncker nu a închis toate porțile negocierilor, precizând că „sunt posibile ajustări, dar fără a altera substanța a ceea ce există deja”.
Potrivit majorității analiștilor, dintre intervențiile fezabile de reducere a ponderii datoriei grecești, cea mai probabilă este prelungirea scadenţelor datoriilor.
Este o variantă asupra căreia a sosit deja deschiderea celei de-a treia voci a Troicii, cea a Băncii Centrale Europene: „Atena trebuie să plătească, sunt regulile europene ale jocului – spunea el în urmă cu trei zile. Benoit Coeure, membru al comitetului executiv al BCE, într-un interviu acordat postului de radio Europe 1 -, dar asta nu exclude o discuție, de exemplu, despre reeșalonarea datoriilor”.
Noul guvern grec, totuși, continuă să vorbească în mod explicit despre „reducerea” datoriilor, declarându-se în același timp disponibil pentru dialog cu Troica. Ieri Alexis Tsipras, deschizând primul Consiliu de Miniștri al executivului nou instalat, a garantat că nu intenționează „să meargă la o ruptură distructivă pentru ambii asupra datoriei”: dimpotrivă, „guvernul de la Atena este pregătit să negocieze cu partenerii și creditorii. pentru o soluție justă și durabilă pentru reducerea datoriilor”.
Curând după, însă, a venit oprirea unor privatizări impuse de Troica tocmai pentru a reduce datoria Greciei.
