De la „Strunz” din 1998 la „holy shit” și „orcozzio” din noaptea trecută în timpul amicalei Germania-Italia: Trap loves again, în sunetul gafe și gafe. Mai sunt doar câteva minute de meciul de la München, cu azzurrii cedând cu 4-1, mingea ajunge la Okaka care însă se împiedică și ratează pasa. Așa că, în timp ce comentatorul Alberto Rimedio se limitează la știri („pasaj profund de Okaka... intervenția lui Mustafi”), iată că fostul antrenor în fundal se lasă să treacă la un „hai pe primul loc... nu. .. sfânt putt .. ”. Un comentariu pasionat care deja în prima repriză îl „botezase” pe Thiago Motta, care tocmai luase mingea, cu un alt elocvent „atenție... atenție... orcozzio”.
„Expresii care mi-au scăpat, ce să spun? Voi pleca dacă vrei, dar nu-mi cer scuze.” Ioan Trapattoni, fost antrenor al naționalei Italiei dar și al lui Juventus, Inter, Bayern Munchen, ca să mai amintim de echipele cu care a câștigat cel mai mult, susține factorul atenuant al transportului emoțional: „Fa parte din mine”. Iar celor care subliniază că „orcozio” este aproape o blasfemie, el le răspunde într-un interviu acordat La Repubblica: „O, nu, asta e o exclamație care a fost întotdeauna a mea, o vorbă populară în zona mea. Sunt catolică practicantă, am o soră călugăriță și am adus la bancă fiola cu apă sfințită: crezi că încep să jur blasfemii?”.
Trap a citat și o anecdotă drăguță: „Când am ajuns acasă, sotia mea m-a întrebat: 'John, ce ai spus?'. Și eu: 'De ce, ce am făcut?'. „Am înregistrat totul, uită-te la tine. Deocamdată, însă, mărturisesc: încă nu m-am uitat la mine, o voi face diseară”. Pe scurt, 77 de ani din Cusano Milanino nu cedează: e în fotbal din 1957, când a debutat cu tricoul Milanului, cu care a jucat 274 de meciuri, cucerind cupe internaționale și titluri de ligă. De atunci o carieră ca un leu bătrân tot pe bancă: Capcana e așa, fără bibelouri.
