Va dispărea. Dacă nu se face nimic, în aproximativ douăzeci de ani gheata din Marmolada nu va mai fi acolo. Când vorbim despre ghețari, importanța lor este adesea trecută cu vederea. Sunt necesare vieții de zi cu zi, joacă rolul de termoreglatoare pentru mediu, servesc și economiei. Este suficient să ne amintim de secetă, de lipsa surselor de apă sau a hidrocentralelor pentru a înțelege importanța acestor resurse naturale. La poalele Marmoladei, pe lacul Fedaia, Enel administrează una dintre cele mai vechi centrale electrice. Sunt forțe ale naturii, ghețarii, care trebuie protejate și acum și nu ne putem preface că nu știm.
Ei se concentrează de ceva timp pe soarta celui mai faimos ghețar italian studii și cercetări iar în fiecare an cel Alpinism pentru climă îmbogățește panorama celor care luptă împotriva schimbărilor climatice. Este promovat de Comitetul Glaciologic Italian, Legambiente, Muzeul de Geografie din Padova și universitățile italiene. Agonia Marmoladei afectează milioane de oameni, dar politica puțin mai puțin. Oricine vrea să o ia în serios are ocazia să o facă, mai ales acum că promotorii Climbing au lansat Manifestul „O altă Marmolada”. Ghețarul a devenit mai scurt și ar trebui lăsat și mai mult în pace. Valoarea principală a acestui document constă în răspunsul la formele de turism in masa într-unul dintre cele mai fascinante locuri din Italia. Voluntarii de-a lungul potecilor colectează deșeuri și reziduuri de tot felul care se dezvăluie drept fața inconfortabilă a curiozității oamenilor.
Marmolada, campanii de mediu participative
În acei munți are loc un eveniment climatic demn de a fi oprit. Ce trebuie să faci pentru a nu mai vedea acea față incomodă? Sunt necesare politici de atenuare, dar mai ales „una eficientă plan national de adaptare la criza climatică, pornind de la zonele cele mai vulnerabile, precum munții înalți”, spune Legambiente. Și toți ceilalți sunt de acord. Italia da tropicalizează cu tot ce presupune aceasta la nivel social. Campaniile glaciologice participative sunt rezultatul ideilor și proiectelor acelei părți a Italiei – și nu numai – care gândește și se comportă în sens invers celor care urcă pe ghețari indiferent de pagubele cauzate de turismul de masă. Apoi se dovedește că printre participanții la Climbing din acest an a fost și un președinte de universitate care să dea mărturie despre riscul existent. Dino Mastrocola, rector din Teramo s-a ridicat la 3 mii de metri deasupra nivelului mării pentru a lega soarta Marmoladei de moartea ghețarului Calderone de pe Gran Sasso. O avanpremieră a ceea ce se poate întâmpla pe Marmolada.
„Ghețarul Gran Sasso este acum redus la starea pe care tehnicienii o numesc glacionevato – explică Mastrocola. „Conform descoperirilor Universității din Padova – continuă el – procesul de topire a ghețarilor continuă să se accelereze, stabilind noi recorduri. Sondajele efectuate asupra coborârii suprafeţei glaciare indică faptul că viata ramasa a ghețarului este estimată între 13 și 22 de ani”. O pierdere a biodiversității și a echilibrului natural pe care cea mai lipsită de apărare țară din Europa nu le poate tolera. Din acest motiv simplu, modul în care instituțiile vor face față acestei situații de urgență va indica nivelul de sensibilitate atins în Italia în problematica schimbările climatice. Să sperăm că este mare.
