La China incheiat 2014 cu un ritm de crestere de 7,4%de aproximativ trei ori și jumătate față de restul lumii, cu excepția Chinei (2,2%). Bilanțul final al anului trecut este însă mai mic decât cel al ultimilor doi ani (7,7%), tendința de dezvoltare pe termen lung (+9,7% în deceniul 2000-10) și este cel mai scăzut din ultimii 25 de ani. Această încetinire ridică multe întrebări, evident începând cu durata/natura ei: tergiversare temporară sau încetinire structurală?
În ceea ce privește situația economică, mai este un aspect de luat în considerare pierderea impulsului în sectorul industrial, afectați de supracapacitatea de producție și forțați să facă față problemelor de mediu. În același timp, investițiile fixe încetinesc, crescând în continuare cu 2014% în 15,3.
Pentru prima dată în ultimii patru ani exporturi nete au revenit pentru a oferi o contribuție pozitivă la dinamica economică. Excedentul de cont curent se situează la aproximativ 2% din PIB, confirmând caracterul structural al ajustării conturilor externe (la 10% în 2007).
Per total este scenariul macroeconomic a Chinei este pozitivă sau în orice caz nu negativă, deși nu fără zone umbrite. Noutăţile de semnificaţie economică se intersectează cu procese de transformare de natură mai structurală.
China a început de mult un proces de îmbogățire și rafinare a strategiei sale industriale, moment de cotitură care a găsit multiple forme de implementare: de la creșterea marcată a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare până la modernizarea/consolidarea infrastructurilor.
În al doilea rând, se străduiește să câștige roluri de conducere în afaceri de mare valoare, unde a avut o prezență redusă cu doar câțiva ani în urmă. De asemenea, se angajează să-și crească productivitatea, un obiectiv realizabil având în vedere capacitatea extraordinară de investiții demonstrată până acum.
Un alt argument în sprijinul unei viziuni pozitive asupra dezvoltării chineze continuă să fie considerația pe care o va reprezenta această țară unul dintre cele mai dinamice domenii ale cererii globale. Cererea chineză va fi determinată de circumstanțe multiple, dar în special de dezvoltarea urbană.
Gli investitii straine (incoming and outgoing) vor contribui într-o măsură mai mare decât în trecut la modelarea profilului economic al țării.
