„Nu ne mai putem gândi să trăim în lumea pe care o aveam acum douăzeci sau treizeci de ani, trebuie să învățăm să trăim cu o nouă realitate cu care noua administrație americană ne obligă acum să ne confruntăm, o administrație care pare să vrea să depășească multilateralismul și consideră că „Europa este un subiect din ce în ce mai puțin relevant”. Vorbește Michele Valensise, ambasador, fost secretar general al Farnesinei după ce a condus ambasadele din Sarajevo, Brasilia și Berlin și, de ieri, nou Președinte al Institutului de Afaceri Internaționale (IAI) regizat în ultimii ani de ambasadorul Ferdinando Nelli Feroci.
Trump pe care l-am văzut scoțând SUA din OMS (și poate în viitor și de la OMC) inaugurează o lume nouă și riscă să pună o piatră funerară pe sistemul multilateral creat cu acordurile de la Bretton Woods și Carta de la San Francisco?
„Sperăm cu adevărat că aceasta nu este o piatră funerară. Desigur, știm cu toții – și nu doar astăzi – lipsa de încredere pe care Trump a pus-o întotdeauna în mecanismele multilaterale, favorizând o abordare bilaterală. Dacă acest lucru va însemna pe termen mediu și lung sfârșitul sistemului multilateral care a guvernat lumea până acum rămâne de văzut pas cu pas.”
Atenția, mai ales în Europa, este asupra măsurilor anunțate privind tarifele. La ce să ne așteptăm?
„Și aici suntem pe un teren nou, dar insistența lui Trump de a sublinia dezavantajele Statelor Unite pe frontul comercial, în special în relațiile cu Europa, nu ține cont de faptul că, de exemplu, în serviciile financiare, relațiile dintre cele două țărmurile Atlanticului sunt în favoarea Statelor Unite”.
Un joc și mai provocator este cel privind noul regulament european privind giganții web. Vă puteți imagina o negociere care implică tarife și Big Tech?
„Este adevărat că în primul rând la Ziua Inaugurării i-am văzut pe toți liderii Big Tech aliniați pentru a-i aduce un omagiu lui Trump. Dar dincolo de fotografie, va fi necesar să se verifice concret în cadrul administrației SUA care vor fi relațiile efective cu marile grupuri, nu doar relația dintre Trump și Musk. Atunci va trebui reglementată relația cu Uniunea Europeană. Și aici, va fi important să avem o poziție coerentă în întreaga Europă, care să depășească diferitele sensibilități și preocupări dintre statele membre. Problema este că noua administrație consideră Europa o entitate politică irelevantă. Trump nu recunoaște Europa ca atare, la momentul în care a aplaudat ieșirea Regatului Unit din UE. Dar Europa cu siguranță nu poate renunța la 70 de ani de istorie și coeziune care au produs pace și prosperitate chiar și în afara continentului”.
Este relația directă și privilegiată a lui Trump cu premierul italian Meloni un element care întărește sau slăbește Europa și relațiile transatlantice?
„Faptul că există o relație strânsă de dialog cu Statele Unite este un fapt pozitiv. Provocarea acum este de a afirma această relație între Statele Unite și Italia și alte câteva țări europene în numele Uniunii Europene”.
Probabilul nou cancelar german Friedrich Merz pare să excludă Italia din grupul de conducere al UE care ar vedea, pe lângă Franța și Germania, Polonia și nu Italia. Este acesta un scenariu posibil?
„Probabilul viitor cancelar german Merz a avut întotdeauna o poziție foarte atlantistă și va lucra pentru o relație strânsă cu Statele Unite. Nu văd nicio atitudine preclusivă față de țara noastră. Relația dintre Italia și Germania este una de mare integrare și interdependență, care poate exista doar între țările cu cele două industrii manufacturiere principale europene. Cu Polonia, Germania are o relație impusă de geografie și istorie, ceea ce nu înseamnă însă o marginalizare necesară a Italiei”.
Un alt capitol este cel al cheltuielilor pentru securitate în cadrul Alianței Atlantice. Italia este încă departe de ținta de 2%. Cum putem reduce acest decalaj?
„Creșterea cheltuielilor militare nu este cu siguranță o invenție a lui Trump, datând cel puțin de la summitul NATO de acum 11 ani din Țara Galilor. Trebuie să fim pregătiți să răspundem acestei solicitări, nu prin aducerea ei la 5% pe termen scurt, obiectiv care ne este de neatins, ci prin promovarea unei tendințe de creștere progresivă, nu doar din punct de vedere cantitativ, ci și din punct de vedere al calitatea cheltuielilor. Un proces profund este în desfășurare: tot în lumina agresiunii ruse împotriva Ucrainei, trebuie să fim conștienți că relația dintre cei care produc securitate și cei care o consumă s-a schimbat”.
