Giuseppe Conte are până sâmbătă să lovească înaltul și anume să primească de la Președintele Republicii, Sergio Mattarella - care a început consultările pentru formarea noului guvern - sarcina de a încerca al treilea guvern al său, așa-numitul Conte-ter. Șeful statului era foarte clar: pentru a-i acorda din nou slujba lui Conte, el vrea să fie sigur că premierul în funcție va găsi cifrele pentru a crea un guvern „puternic și coeziv”. și cu o amprentă clară pro-europeană, care este la înălțimea cererilor venite de la Bruxelles pentru implementarea Planului de redresare și reformele ulterioare.
Ieri la Senat s-a format deja un grup de vreo zece „manageri”, dar asta nu este suficient: deocamdata, fara sprijinul Italia Viva, majoritatea formata din Pd, Cinque Stelle si Leu, ar ajunge la Palazzo Madama cu 154 sau 157 de voturi, adica sub majoritatea absoluta. Pentru navigare lină Conte ar avea nevoie de încă o duzină de senatori, ceea ce nu este ușor de găsit. Sau ar trebui să meargă la Canossa la Matteo Renzi e cere sprijinul deschis al Italiei Viva, ceea ce este posibil dar la prețuri politice foarte mari, pentru că Renzi nu îl prejudecă pe premier dar nu a ascuns niciodată că preferă alte soluții reconfirmarii lui Conte.
Sâmbătă vom vedea care vor fi alegerile lui Mattarella dar, dacă Conte eșuează și nu primește renumirea, alți candidați ar avansa. O problemă preliminară este de a înțelege dacă sarcina formării noului guvern ar fi încredinţată unui politician – adică unuia dintre exponenții de top ai Cinci Stele sau Partidul Democrat – sau la o figură independentă.
În primul caz, candidații în pole position sunt ministrul de externe Luigi Di Maio pentru cei cinci stele și ministrul economiei Roberto Gualtieri, după aceea pentru Pd atât Nicola Zingaretti, cât și Dario Franceschini și-au exclus candidaturile. În această dimineață, însă, „La Repubblica” propune o altă ipoteză, parțial politică și parțial instituțională, și anume întoarcerea la Palazzo Chigi a vicepreședintelui și comisarului pentru afaceri economice al UE, Paolo Gentiloni, cu posibilul trecerea fie la Afaceri Externe, fie la Bruxelles a premierului în exercițiu Giuseppe Conte.
Dar din cilindrul lui Mattarella pot ieși alți candidați, precum cel al economistului Carlo Cottarelli, care era deja explorator la începutul legislaturii, sau cel al guvernatorului Băncii Italiei, Ignazio Visco, având în vedere că, la fel ca pe vremea lui Carlo Azeglio Ciampi, Banca Centrală a fost întotdeauna o rezervă a Republicii. Următoarele zile se anunță a fi electrice.
