"Eu, un regizor? Nu căutăm un rege. Și eu nu sunt un regizor, sunt membru al Colegiului Cardinalilor și această săptămână va fi utilă tocmai pentru a ne cunoaște mai bine". Cuvântul lui Cardinalul Reinhard Marx, Arhiepiscop de München și Freising, în timpul unei conferințe de presă ieri, după înmormântarea Papei Francisc, la Villa Mater Dei din Roma. La orizont, cel mai așteptat eveniment: conclavul. Când începe? Și când vom ști cine este? Succesorul lui Bergoglio? Cert este că această alegere va fi dirijată, mai mult ca niciodată, de ședințele pregătitoare: acele „congregații” - ca și Corriere della Sera – în care străinii desăvârșiți încep, de fapt, să se cunoască, să se mirosească și să se măsoare reciproc.
Cardinalii papali 2025
Și așa, în timp ce ne întrebăm despre greutatea pe care veterani peste 80 de ani – nealegători – de calibrul Angelo Bagnasco, Regele Ioan Botezătorul, Christoph Schönborn, Sean O'Malley e Marc Ouellet va avea asupra rezultatului votului (și nu lipsesc cei care pariază că acești „bătrâni mari” vor avea un rol crucial), mai sunt cei care fac apel la un Papă care să știe să vorbească oamenilor. Dar și cei care se preocupă de „protejarea” cardinalilor de posibile interferențe externe (începând cu Statele Unite) și condiționări riscante din cauza noilor tehnologii, precum și a puterii rețelelor sociale. La mijloc, de asemenea, repercusiunile cazul Becciu, cu monseniorul Vincent Paglia, președinte al Academiei Pontificale pentru Viață, care la TG2 El a numit-o deja o chestiune „închisă”, subliniind: „Nu cred că va vota”.
Înmormântarea Papei Francisc: Ce se întâmplă acum?
Da, pentru că acum, odată cu înmormântarea lui Francisc încheiată, ochii lumii sunt îndreptați spre conclav. Cine va colecta moștenirea lui Jorge Mario Bergoglio? Este adevărat că, în lista cu posibile nume care circulă de zile întregi, se vorbește mult despre Originile e naţionalisme. Dar există cei care văd 2025 ca un conclav în care globalizarea a schimbat curentele de la „națiuni” la „concepte”. Și așa, întrebarea este: vor avea pondere perspectivele de conținut și orizonturile de sens care identifică un identikit valoric în care există cardinali de origini total diferite sau vor predomina originile?
Din nou, potrivit cardinalului Marx – unul dintre cei trei germani care vor vota în conclav – când a fost întrebat dacă se poate aștepta un cardinal italian, răspunsul este: „Totul este deschis. Nu este o chestiune de limbă, țară sau cultură. Este vorba despre persoană. Întrebarea nu este dacă este conservator o progresivă. Este o chestiune de credibilitate și dialog.” „Noul Papă – a adăugat cardinalul german – trebuie să fie clar cu privire la importanța Evangheliei în întreaga lume. Trebuie să aibă o viziune universală”.
Când – acum doisprezece ani – Benedict al XVI-lea și-a dat demisia, Biserica trecea printr-o criză gravă, testată de scandaluri precum primul Vatileaks, valurile de dezvăluiri despre abuzurile sexuale și demisia șocantă a însuși Papei din cauza vârstei sale înaintate și a dificultăților de a face față rezistenței interne, care zguduise puternic „barca lui Petru”. Iar mandatul pe care cardinalii l-au dat celui care avea să devină noul Papă a fost să reîntemeieze Biserica pe o nouă bază de renaștere creștină și o misiune de evanghelizare relansată. Astăzi moștenirea Bergoglian, cea care va fi adunată de următorul, și 266, succesorul lui Petru, va trebui neapărat de a face cu o lume care s-a schimbat profund față de acum doisprezece ani. Un orizont spulberat între Ucraina și, cu atât mai mult, Orientul Mijlociu.
În momentul de față, însă, există încă multă incertitudine, ca să nu mai vorbim că acesta este și cel mai aglomerat conclav din istorie: cu actuala 135 alegători, Francisc a vrut să rămână cu mult peste pragul de 120 de cardinali stabilit mai întâi de Paul al VI-lea și confirmat ulterior de Ioan Paul al II-lea. În realitate, orientările cele mai profunde ale multora dintre alegătorii care se vor aduna pentru a vota în Capela Sixtină nu sunt bine cunoscute și nici nu sunt disponibile pentru eventuale alianțe. Singurul lipici adevărat, care însă nu va fi decisiv, este că din 135 de alegători (în realitate au scăzut deja la 134 din cauza unei dezerări din motive de sănătate), 108 au fost nominalizați de Bergoglio, deci80%, la care se adaugă cele 22 numite de Papa Benedict al XVI-lea (dar nu vor fi mai mult de 21 din lipsa lui Antonio Canizares, arhiepiscop emerit de Valencia) și cele 5 indicate de Ioan Paul al II-lea.
Conclavul din 2025, când începe
Conclavul pentru alegerea succesorului Papei Francisc va începe miercuri 7 mai. Conform Ordo Exsequiarum Romani Pontificis, textul liturgic care definește regulile și procedurile pentru ceea ce se întâmplă după moartea unui Pontif, Conclavul are loc între a 15-a și a 20-a zi după moartea Papei, prin urmare, luând în considerare toate aspectele, perioada disponibilă a fost între 5 și 10 mai 2025.
Când va fi cunoscut numele succesorului lui Francisc?
În ceea ce privește durata, detaliile exacte nu pot fi date. Regulile de urmat? În primul rând, este necesară o majoritate calificată a membrilor doua treimi a voturilor exprimate. Aceasta înseamnă că de această dată un candidat trebuie să obțină cel puțin Voturi 90 pentru a fi ales Papă. În fiecare zi până la patru buletine de vot: două dimineața și două după-amiaza. După fiecare vot, buletinele de vot sunt arse într-un cuptor special: the fum negru indică faptul că nu a fost găsit niciun nume, în timp ce fum alb anunță alegerea, adică cunoscutul „habemus papam”. Dacă după 33 de buletine de vot dacă nu se ajunge la alegeri, trecem la a vot între cele două nume cele mai votate la ultimul scrutin. În acest caz, este necesară și o majoritate de două treimi. Iar cei doi candidați din tur nu vor putea vota.
Cine sunt cardinalii eligibili pentru papalitate în 2025?
Numele celor circulă de ceva vreme cardinali papali și chiar dacă totul indică că se va căuta un moderat, după trei papi străini, aripa italiană împinge ca următorul să fie din nou italian sau măcar să se întoarcă în Europa secularizată. THE Cardinalii alegători italieni au 17 ani și va avea în continuare influență asupra votului. Iată, potrivit presei, numele care circulă cel mai insistent pentru tronul lui Petru și pe care Casele de pariuri engleze (dar deasemenea ChatGpt) au fost dezlănțuite între cote, statistici și probabilități. Să fim clari, nimic nu este cu adevărat previzibil și zicala că „oricine intră în conclav ca papă” apoi „iese din cardinal” rămâne mereu actuală.
- Pietro parolin – Cel mai citat candidat în sondajele de la Vatican este, fără îndoială, actualul secretar de stat, în vârstă de 70 de ani, un om de consens, greu de plasat între progresişti şi conservatori, care ar putea reprezenta un punct de forţă important. Cunoscut de toți cardinalii, este un mare diplomat care a apropiat Sfântul Scaun de China în ultimii ani și cunoaște foarte bine întregul Orient și America Latină, deținând funcția de nunțiu în Venezuela.
- Matei Maria Zuppi – Cea mai bună opțiune pentru progresiștii italieni este Matteo Maria Zuppi, în vârstă de 69 de ani, actualul președinte al Conferinței Episcopale Italiene, cel mai apropiat de Jorge Bergoglio pentru atenția acordată celor mai defavorizați și migranți și foarte apropiat de puternica comunitate de laici din Sant'Egidio. Papa Francisc i-a încredințat lui Zuppi misiunea de a găsi căi de pace în Ucraina, care a inclus și facilitarea întoarcerii copiilor ucraineni din Rusia, precum și schimbul de prizonieri și cadavrele victimelor. La ultima sa vizită la Moscova, în octombrie 2024, s-a întâlnit cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov și cu mitropolitul Moscovei Antony de Volokolamsk. Pe 25 aprilie, când a fost presat de mass-media, Zuppi a trecut peste întrebările despre pregătirile pentru conclav și a făcut doar o glumă despre aniversarea pe care o sărbătorește: „Bună scăpare!” spuse el.
- Louis Antonio Tagle – Profilul cardinalului filipinez Luis Antonio Tagle, 67 de ani, prefect al Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor, conține câteva dintre caracteristicile care i-ar putea convinge pe cardinalii prezenți în Capela Sixtină. Un om al Curiei, dar care reprezintă continentul asiatic, care este speranța Bisericii Catolice. Deși considerat progresist, el a criticat dur o propunere de lege privind sănătatea reproducerii în Filipine și s-a exprimat cu fermitate împotriva avortului și eutanasiei, argumentând că există situații în care principiile morale universale nu se aplică, cum ar fi comuniunea pentru cuplurile care trăiesc împreună în căsătorie, dar fără căsătorie sacramentală și probleme legate de homosexualitate.
- Jean-Marc Aveline – Arhiepiscopul de Marsilia, Jean-Marc Aveline, în vârstă de 66 de ani, a câștigat o importanță tot mai mare în ultimii ani, mai ales după ce l-a convins pe Papa Francisc să viziteze orașul francez pentru a discuta despre migrație. Profilul său amintește de cel al primului Bergoglio, afabil și cult, devotat temelor „periferiilor”, dialogului interreligios și migrației, sensibilitate dobândită și prin copilăria petrecută într-o familie franceză repatriată după 1962, la sfârșitul războiului din Algeria. Vârsta lui relativ fragedă ar putea fi un dezavantaj.
- Pierbattista Pizzaballa – Deși italian, Patriarhul Latin al Ierusalimului, Pierbattista Pizzaballa, în vârstă de 59 de ani, este un atu pentru un papă cu viziune internațională care s-a pronunțat recent în apărarea palestinienilor din Gaza, dar care menține bune relații cu autoritățile israeliene. Prea tânăr pentru a fi papă și necunoscut pe unele funcții doctrinare, ceea ce va putea comunica în congregații, în ședințele preconclavului care vor avea loc în zilele următoare, va avea o mare greutate.
- Peter Erdo – Arhiepiscopul Budapestei, Peter Erdo, 72 de ani, este una dintre cele mai importante opțiuni pentru aripa conservatoare și pro-europeană. A crescut în comunism, iar când avea patru ani, în 1956, familia sa a fost nevoită să fugă din țară. Considerat un mare intelectual, este ferm pro-viață, se opune celibatul opțional pentru preoți, se opune acceptării uniunilor homosexuale și apără valorile Europei creștine. Un dezavantaj ar putea fi relația sa bună cu guvernul anti-imigrație al lui Viktor Orbán.
- Anders Arborelius – Episcopul de Stockholm Anders Arborelius, 75 de ani, primul cardinal al Suediei, convertit la catolicism într-o țară scandinavă cu o populație în majoritate protestantă și una dintre cele mai secularizate societăți din lume. El este un apărător ferm al doctrinei Bisericii, în special împotriva permiterii femeilor să fie diaconi sau să binecuvânteze cuplurile de același sex. Deși, ca și Francis, Arborelius este în favoarea primirii imigranților în Europa.
- Mario Grech – Episcopul maltez, în vârstă de 68 de ani, este secretarul general al Sinodului Episcopilor. În ultimii trei ani, el a putut să-i întâlnească pe toți cardinalii și reprezentanții Bisericii Catolice care au venit la Roma pentru Sinodul Sinodității. A trebuit să găsească un echilibru delicat între exigențele unei Biserici deschise și susținătoare și recunoașterea preocupărilor conservatoare.
- Malcolm Ranjith – Arhiepiscopul Mitropolit de Colombo, în vârstă de 77 de ani, în ciuda faptului că și-a arătat apropierea față de Francisc și o atenție fierbinte față de săraci, este un cardinal care își are rădăcinile în pontificatul lui Benedict al XVI-lea și nu a disprețuit să promoveze celebrarea liturghiei tradiționale în latină. Cu experiență în Curie, unde a fost secretar al Congregației pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, s-a mutat apoi în Sri Lanka și a putut reprezenta resursa Sudului lumii. Vorbește fluent zece limbi.
- Fridolin Ambongo Besungu – Deși este foarte puțin probabil ca următorul papă să fie african, cea mai probabilă alegere este arhiepiscopul de Kinshasa, în vârstă de 65 de ani. Născut în Republica Democrată Congo, este singurul cardinal african din Consiliul Cardinalilor, comitetul consultativ creat de Francisc. În calitate de președinte al Simpozionului Conferințelor Episcopale din Africa și Madagascar, în ianuarie 2024 a semnat o scrisoare prin care își exprima opoziția față de declarația Vaticanului care autoriza preoții să binecuvânteze uniunile homosexuale. Într-un interviu din 2023, Ambongo a spus că „Africa este viitorul Bisericii, acest lucru este evident”.
- Roberto Francesco Prevost – Actualul prefect al dicasterului pentru episcopi, americanul în vârstă de 69 de ani din Chicago, însărcinat cu consilierea Papei cu privire la nominalizări și totodată președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, ar putea fi o resursă valoroasă pentru cei care caută un bărbat din Curia și continentul american.
- Timothy Dolan – Arhiepiscopul New York-ului Timothy Dolan, de origine irlandeză-americană, este un conservator teologic, ferm opus avortului și un atu pentru conservatori, deși în ultimele luni s-a opus ferm politicilor anti-imigrație ale lui Donald Trump. Numele său fusese deja menționat pe scară largă în conclavul precedent.
- Robert Sarah – Purtător de stindard al conservatorilor, Cardinalul Guineei este unul dintre papabilii în pragul lui Petru, ca succesor al Papei Francisc. Radiodifuzorul american raportează acest lucru Fox News care dedică o analiză aprofundată gândurilor Sarei, Arhiepiscopul Emerit de Conakry, cunoscută pentru funcțiile influente pe care le-a deținut, frazele sale eficiente dar poate, și mai ales, pentru divergența sa de idei cu regretatul Papă argentinian. „Este conservator, pro-viață, anti-trezit și a comparat tendințele culturale liberale occidentale cu comunismul și nazismul”, subliniază ea. Fox News, analizând că „el este văzut ca un purtător de standarde spiritual și teologic pentru catolicii conservatori, deoarece criticii lui Francisc au susținut că regretatul Papă a fost prea puternic influențat de secularismul modern”. Diviziunea ideologică dintre Preasfințita Sarah și Papa Francisc a atins apogeul când Cardinalul Guineei a scris împreună cu Joseph Ratzinger – care ulterior și-a retras semnătura – o carte intitulată Din adâncul inimii noastre: preoție, celibat și criza Bisericii Catolice, publicată în 2020.
Cardinalul Marx a lăsat-o să scape ieri: „Conclavul va dura câteva zile„. Posibil? Posibil, din moment ce predicția cuiva – așa cum a raportat Curier – este că, cu cât vor fi mai lungi timpii acelui gen de pre-conclav care va dura toată săptămâna viitoare și în care vor fi prezenți aproape dublu cei 135 de cardinali – luând în considerare, tocmai, cei peste optzeci – cu atât mai rapid va fi votul în Capela Sixtină. În schimb, cu cât preconclavele sunt încheiate mai repede, cu atât timpii de vot vor fi prelungiți. Fără „rege”, dar să înceapă dansul, cu un fundal șoptit care combină parfumul sfințeniei și medierea pragmatică.
(Actualizat: 28 aprilie 2025, ora 13:XNUMX)
