Adio Papei Francisc, pontiful venit „de la capătul lumii”. Dar ce se întâmplă acum și care sunt posibilele repercusiuni asupra Jubileu 2025? De fapt, sărbătorile nu sunt anulate. Jubileul, de fapt, continuă sub supravegherea Colegiul Cardinalilor și Camerlengo, care gestionează locul vacant. După înmormântarea Papei (care durează aproximativ 9 zile), cel Conclav. Cardinalii alegători se adună în Capela Sixtină pentru a alege noul Papă. În aceste zile, toată atenția se îndreaptă către San Pietro. Evenimentele jubileului public sunt reduse, reprogramate sau amânate.
Nu este, așadar, o suspendare reală a Jubileului, ci mai degrabă a acestuia reorganizare temporară. Pelerinii continuă să se adună la Roma, unde alegerea noului succesor al lui Petru devine inima spirituală a Anului jubiliar.
Ce se întâmplă când moare un Papă? Rolul lui Camerlengo
Il Camerlengo el este cel care este însărcinat cu conducerea Bisericii până la alegerea noului Papă, cu puteri semnificativ reduse și mai presus de toate administrative. Pentru această funcție, în 2019, a fost ales cardinalul irlandez Kevin Farrel, prefect al dicasterului (ministerului) pentru laici, familie și viață.
Ca și în trecut, așadar, locul vacant al Scaunului Apostolic este reglementat de constituție Universi Dominici Gregis di Ioan Paul al II-lea şi de la Motu Proprio di Benedict al XVI-lea Normas Nonnulls din 2013. La înmormântare, Francisc în 2024 a aprobat o nouă ediție aOrdo Exsequiarum Romani Pontificis aprobat în 1998 de Ioan Paul al II-lea și publicat în 2000, folosit la înmormântarea lui Karol Wojtyla în 2005 și, cu adaptări, în cea a lui Joseph Ratzinger în 2023.
După moartea unui Papă în funcție, consiliul cardinalilor stabilește ziua și ora în care trupul Pontifului va fi adus la Bazilica Vaticanului să fie expus omagiului credincioșilor și să pregătească tot ce este necesar pentru înmormântare, după care vor începe „novendialii”, adică masele în sufragiu pentru Papa celebrate pt. nouă zile consecutive. În ritualul stabilit de Francisc se raportează următoarele: patru – și nu mai trei – forme de rugăciune la alegere, preluând toate cele oferite de Missale Romanum pentru Papă și pentru episcopul diecezan decedat.
Moartea unui Papă: inovațiile introduse de Bergoglio
Printre știri introdus de Jorge Bergoglio există declararea decesului care nu mai are loc în camera defunctului ci în Cappella; depunerea imediată în sicriu; expunerea trupului Papei în sicriul deschis spre venerare de către credincioși; eliminarea tradiționalelor trei sicrie de chiparos, plumb și stejar. Un singur sicriu de lemn este folosit cu cel intern de zinc, inainte de a transfera sicriul in Bazilica.
Papa Francisc a vrut să simplifice și să adapteze unele rituri pentru a evidenția faptul că înmormântarea Pontifului Roman este aceea a un cioban și nu de unul puternic. Trupul lui Bergoglio va fi dus la Capela din Santa Marta.
Papa Francisc se va odihni în Santa Maria Maggiore
Cele trei „stații” clasice sunt menținute: în casa defunctului, în Bazilica Vaticanului și la locul de înmormântare. Într-un interviu acordat decanului biroului de presă al Vaticanului Valentina Alazaraki, Francisc a dezvăluit alegerea sa de a fi înmormântat în afara zidurilor Vaticanului, în Santa Maria Maggiore (în loc de în Grotele Vaticanului) pentru devotamentul special rezervat icoanei Salus Populi Romani, cunoscută și sub numele de Madona Romanilor, adăpostită în Bazilica. Prima traducere din Palatul Apostolic este eliminată. Întrucât sicriul este așezat în sicriu după ce decesul a fost confirmat, sicriul este închis în seara dinaintea Liturghiei de înmormântare. În Bazilica Vaticană trupul Papei este expus direct în sicriu și nu mai este pe un coșciug, iar crosierul papal nu va fi așezat lângă sicriu.
În ceea ce privește pașii următori, în Motu Proprio La 11 iunie 2007, Papa Benedict al XVI-lea a ordonat ca, din momentul în care Scaunul Apostolic este legitim vacant, „absentenții să fie așteptați timp de cincisprezece zile întregi înainte de a începe Conclavul”. Joseph Ratzinger a lăsat Colegiului Cardinalilor puterea de a anticipa începutul Conclavului „dacă sunt prezenți toți alegătorii Cardinali, precum și puterea de a prelungi, dacă există motive serioase, începerea alegerilor pentru încă câteva zile”. Cu toate acestea, după un timp, cel mult douăzeci de zile de la începutul Sedei Vacante, toți cardinalii alegători prezenți sunt obligați să continue cu alegerea.
Conclavul din Capela Sixtină
Din momentul în care s-a dispus începerea operațiunilor electorale, până la anunțarea publică a alegerii noului Papă, sediul Casa Sf. Marta, la fel de bine ca Capela Sixtină și spațiile destinate serbărilor liturgice, vor trebui să fie închise, sub autoritatea Cardinalul Camerlengo și cu colaborarea externă a Cameranului Adjunct și Supleantului Secretarului de Stat, persoanelor neautorizate.
Întregul teritoriu al Cetății Vaticanului, precum și activitatea obișnuită a Oficiilor situate în sfera sa, trebuie reglementate astfel încât să se asigure confidențialitatea și desfășurarea liberă a tuturor operațiunilor legate de alegerea Supremului Pontif. Va fi necesar să ne asigurăm, tot cu ajutorul Prelaților Clerici ai Camerei, ca cardinalii alegători să nu fie abordați de nimeni în timpul călătoriei de la Santa Marta la Palatul Apostolic.
Conclav: Ce se întâmplă?
Înainte de începerea operațiunilor electorale, alegătorii sunt obligați să jure să respecte secret absolut perpetuu cu oricine nu face parte din Conclav. În ziua stabilită pentru începutul Conclavului, toți cardinalii vor lua parte la slujba votivă din Bazilica Sf. Petru. pentru a alege Papă. De la Capela Paulină a Palatului Apostolic, unde se vor fi adunați după-amiaza, cardinalii alegători îmbrăcați în cor vor merge în procesiune la Capela Sixtină a Palatului Apostolic, pentru ca alegerea să aibă loc. Metodele de alegere menționate mai sus sunt desființate acclamationem seu inspirationem și pentru compromite, forma de alegere a Pontifului Roman a fost aleasă de Benedict al XVI-lea pentru examinare. Pentru valabilitatea alegerilor sunt necesare cel puțin două treimi din voturi, în funcție de alegătorii prezenți și care votează.
Odată ce alegerea a avut loc, ultimul dintre Cardinali Diaconi cheamă în sala de alegeri Secretarul Colegiului Cardinalilor, Maestrul Celebrărilor Liturgice și doi Maeștri de Ceremonii; apoi, decanul sau primul dintre cardinali în ordine și vechime, în numele întregului Colegiul Alegătorilor cere acordul alesului cu următoarele cuvinte: „Acceptați alegerea dumneavoastră canonică ca Suprem Pontif?”. Și de îndată ce primește consimțământul, întreabă: „Cum vrei să fii numit?”. Maestrul celebrărilor liturgice pontificale, în calitate de notar și având ca martori doi maeștri de ceremonii, intocmeste un document cu privire la acceptarea noului Pontif și a nume presupus. În continuare, într-o Piață Sf. Petru plină de credincioși, cel fum alb cu anunțul în latină: „Avem un papă".
Conclave în întuneric: Cursa pentru succesiune
Din 21 aprilie 2025, cardinalii alegători sunt 135, de fapt, chiar dacă Paul al VI-lea fixase o limită maximă de 120 de alegători, acest prag a fost depășit de mai multe ori. Pentru alegerea noului Pontif a majoritate calificat de două treimi din voturile exprimate. Cu 135 de alegători, asta înseamnă că un candidat trebuie să obțină cel puțin 90 de voturi pentru a fi ales Papă. Această regulă se aplică tuturor buletinelor de vot, fără excepții. În timpul Conclavului, pot fi organizate până la patru buletine de vot în fiecare zi: două dimineața și două după-amiaza. După fiecare vot, buletinele de vot sunt arse într-un cuptor special: the fum negru indică faptul că un nou papă nu a fost încă ales, în timp ce fum alb anunta alegerile. Dacă după 33 de buletine de vot Dacă alegerea nu este realizată, are loc un tur de scrutin între cei doi cardinali care au obținut cel mai mare număr de voturi la ultimul scrutin. Chiar și în această etapă este nevoie de o majoritate de două treimi pentru alegeri, iar cei doi candidați din tur nu vor putea vota.
Conclav: Cine ar putea fi noul Papă?
Pentru Conclav, unii cardinali apar printre cei mai populari candidați pentru succesiunea Papei Francisc. Iată numele:
- Cardinalul Luis Antonio Tagle (OMS)
filipinez, fost arhiepiscop de Manila și prefect al Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor. Aproape de linia progresivă a lui Francis, el este cunoscut pentru carisma și atenția sa față de cei săraci. - Cardinalul Pietro Parolin
Actual secretar de stat al Vaticanului, este un diplomat expert și una dintre cele mai influente figuri din Sfântul Scaun. Alegerea lui ar garanta stabilitate și continuitate în politica Bisericii. - Cardinalul Peter Erdő
Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, teolog si jurist, a fost presedinte al Consiliului Conferintelor Episcopale Europene. Alegerea sa ar putea reprezenta un punct de echilibru între inovație și tradiție. - Cardinalul Robert Sarah
Originar din Guineea și fost prefect al Congregației pentru Cultul Divin, este un exponent al celei mai conservatoare aripi a Bisericii, un susținător al unei viziuni mai tradiționaliste. - Cardinalul Gerhard Müller
German și fost prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței, el este cunoscut pentru apărarea doctrinei tradiționale catolice și pentru criticile sale la adresa unor deschideri promovate de Francisc.
Jubileu 2025: Ce se întâmplă acum?
După moartea lui Francisc în anul jubiliar (un eveniment fără precedent în istoria recentă), mulți se întreabă ce presupune această coincidență. În primul rând, Jubileul nu este suspendat în întregime: se poate întâmpla ca unele sărbători să fie blocat temporar sau amânate în semn de respect, în timp ce altele, poate urgente precum deschiderea Ușii Sfinte, ar putea fi menținute. Sau chiar adaptat noului context. De fapt, trebuie spus că noul Pontif ar putea modifica sau confirma serbările deja programate, precum și direcționarea drumului viitor al Bisericii. Prin urmare, se așteaptă ca Conclavul să fie un moment crucial, cu echilibrul delicat între ele inovație e tradiție miza.
